Skip to content

Proiectul de reducere a CAS: Salarii mai mari, mai mulți angajați sau mai multe investiții?

16 Iunie 2014

reducerea CAS - scaderea CASContribuția de asigurări sociale (CAS) ar putea fi redusă cu 5%, începând cu veniturile lunii octombrie, se scrie într-un proiect de lege publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP), pe 16 iunie. Ca urmare a acestei reduceri firmele ar putea obține resurse financiare pentru investiții, angajarea altor persoane sau creșterea salariilor. 

Un proiect de lege publicat pe site-ul MFP pe 16 iunie prevede modificarea articolului 296^18, alineatul (3), literele a^1), a^2) şi a^3) din Codul fiscal.

Ca urmare a acestei propuneri, CAS plătită de angajatori ar putea fi cu 5% mai mică decât cea din prezent, începând cu salariile lunii octombrie.

Mai exact, potrivit proiectului de lege, cotele plătite de angajatori pentru CAS datorată sistemului public de pensii ar fi următoarele, începând cu salariile lunii octombrie:

  • 15,8% pentru condiţii normale de muncă;
  • 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
  • 25,8%pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

În schimb, angajații vor achita aceleași cote de CAS, respectiv 10,5% indiferent de condiţiile de muncă.

Dacă se adoptă această lege, atunci începând cu luna octombrie, angajatorii vor vira următorul CAS către stat, pentru condiţii normale de muncă:

Astfel, prin reducerea CAS-ulu cu 5%, cheltuielile unei firme s-ar reduce într-un an cu:

  • 540 de lei, la un salariu de 900 de lei;
  • 1435 de lei, la un salariu de 2395 de lei.

Ce ar putea face firmele cu banii în plus

În funcție de numărul de angajați și de domeniul de activitate, cu sumele care le vor rămâne în bugetul propriu unii dintre angajatori ar putea declara salariile reale, sau cât mai apropiate de cele reale, pe care le oferă salariaților.

De asemenea, pentru companiile care achită salariul minim ar putea fi mai tentant ca bani rămași să-i utilizeze la creșterea salariului angajaților.

În schimb, firmele care oferă salarii în jurul celui mediu, cu sumele în plus ar putea fi tentate să angajeze un număr mai mare de persoane, astfel încât să-și crească activitatea.

În plus, firmele cu salarii în jur de cel mediu ar putea fi interesate să-și investească sumele rămase în buget în echipamente, în funcție de domeniu.

Totuși, situația s-ar putea inversa în cazul firmelor mari, care au peste 250 de angajați.

Ele ar putea fi tentate să facă un mix: să crească numărul de angajați cu venturi mici, să investească mai mult în echipamente și să mărească cu câteva procente salariile angajaților din funcții cheie.

Conform Economica.net, care citează informații furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), cei mai mari angajatori din economie anul trecut au fost anul trecut, în această ordine:

  • OMV Petrom, cu 19.016 de angajaţi şi afaceri nete de 18,07 miliarde de lei;
  • Automobile Dacia, cu 14.002 de salariaţi și afaceri de 18,4 miliarde de lei;
  • Kaufland, cu 12.589 de angajaţi şi afaceri de 7,26 miliarde de lei;
  • RCS & RDS, cu 9.374 de angajaţi şi afaceri de 2,1 miliarde de lei;
  • Delphi Packard Romania, cu 8.518 de angajaţi şi afaceri de 1,57 miliarde de lei;
  • BRD, cu 7347 de salariaţi și N/A;
  • Sews Romania, cu 7.254 de angajaţi şi afaceri de 948,99 de milioane de lei;
  • ArcelorMittal Galaţi, cu 7.115 de salariaţi şi afaceri nete de 3,71 de miliarde de lei;
  • Carrefour Romania, cu 6.703 de angajaţi şi afaceri de 4,28 de miliarde de lei;
  • Dedeman, cu 6.489 de angajaţi şi afaceri nete de 2,67 de miliarde de lei.

În aceste condiții, o parte din suma obținută din reducerea CAS s-ar putea întoarce direct către stat, sub formă de contribuții, taxe și impozite.

Pe de altă parte, valoarea CAS s-ar putea întoarce și indirect către stat, sub formă de investiții, care ar crea locuri de muncă și venituri mai mari pentru firmă. Acest fapt ce ar relua ciclu de plată către stat de contribuții, taxe și impozite.

De asemenea, valoarea CAS ar putea crește consumul, ceea ce implicit ar relua ciclu de plată către stat de contribuții, taxe și impozite.

Și în expunerea de motive a proiectului de lege privind reducerea CAS la angajator se preconizează că acesta va duce la:

  • creşterea fondurilor rămase la dispoziția angajatorului, surse care pot fi folosite pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creșterea bazei de calcul a contribuțiilor sociale;
  • creşterea numărului de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contribuţii/beneficiari şi a masei de impunere, respectiv creşterea veniturilor asupra căruia se aplică contribuţia;
  • stimularea mediului de afaceri şi reducerea ratei efective de taxare a muncii;
  • crearea de noi locuri de muncă, diminuarea fenomenului muncii neformalizate şi implicit asigurarea prestaţiilor acordate din sistemele de asigurări sociale (servicii medicale, indemnizaţii pentru boală şi maternitate, indemnizaţii de şomaj, pensii).

Care sunt consecințele aplicării proiectului pentru bugetul de stat

Dacă CAS ar fi redus începând cu veniturile salariale ale lunii octombrie, atunci la bugetul de stat ar fi încasări cu 1,12 miliarde de lei mai puțin, apreciază Executivul.

În plus, conform notei de fundamentare a proiectului de lege, prin reducerea CAS, în următorii ani veniturile la buget s-ar reduce astfel:

  • 6,48 miliarde de lei în 2015,
  • 6,826 miliarde de lei în 2016;
  • 7,184 miliarde de lei în 2017;
  • 7,184 miliarde de lei în 2018.

„Impactul negativ generat de această măsură va fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii faţă de sumele proiectate în Legea bugetului de stat. Astfel, impozitul pe construcţii proiectat pentru anul 2014 în valoare de 488 milioane de lei a fost declarat în valoare de 1,449 miliarde de lei şi încasat la primul termen de plată (n.a. – 26 mai 2014) în sumă de 710,4 milioane de lei”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului de lege.

În plus, Executivul apreciază că în anul 2015, impactul negativ al reducerii CAS va fi compensat prin:

  • creşterea veniturilor bugetare încasate ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creşterea gradului de conformare voluntară, atât la declarare, cât şi la plată;
  • creşterea pe termen mediu a obligaţiilor la bugetul general consolidat ca urmare a efectelor de multiplicare economică determinate de această măsură, ce decurg din creşterea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.

Mai exact, în expunerea de motive a proiectului de lege se menționează măsurile destinate creşterii volumului încasarilor la bugetul general consolidat întreprinse de ANAF, respectiv următoarele:

  • proiectul destinat îmbunătăţirii permanente a sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor ce vizează recuperarea arieratelor fiscale înregistrate de contribuabilii mijlocii;
  • proiectul destinat prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri şi a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială;
  • modificarile survenite asupra Legii Insolvenţei nr. 85/2006, care vor permite recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor;
  • finalizarea demersurilor necesare organizării activităţii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, asigurându-se operaţionalizarea completă a acestei structuri;
  • dezvoltarea analizei de risc generalizată la nivelul întregii activităţi de administrare fiscală, în baza informaţiilor de natură fiscală despre contribuabili, precum şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice în vederea efectuării de analize ale rezultatelor acţiunilor de inspectie fiscală, în scopul confirmării criteriilor de risc şi a furnizării de informaţii pentru analizele de risc viitoare;
  • intensificarea verificărilor la persoanele fizice cu averi mari conform Codului de procedură fiscală şi relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate;
  • întărirea controlului vamal;
  • continuarea simplificării accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilităţii de accesare a informaţiilor privind propriile obligaţii fiscale (SMS, e-mail) şi a plaţii electronice a acestora (card, SMS) către Trezorerie;
  • continuarea simplificării declaraţiilor fiscale precum şi dezvoltarea declarării electronice;
  • implementarea procedurilor şi dezvoltarea unui sistem informatic pentru realizarea schimbului automat de informaţii cu statele membre UE începând cu anul 2015 în conformitate cu prevederile Directivei 2011/16/UE.
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: