Skip to content

ARC: Eliminarea accizei la produsele din cafea ar avea trei beneficii

2 Iulie 2014
cafea_ARC_Asociatia Romana a Cafelei

Sursa: Asociaţia Română a Cafelei

Asociaţia Română a Cafelei (ARC) enumeră trei motive pentru care consideră benefică o măsură menită a elimina acciza la produsele din cafea, se menţionează într-un comunicat de presă  al organizaţiei. Conform Codului fiscal, valoarea accizei la cafea este de 153, 225 şi 900 euro/tonă, în funcţie de tipul de produs.

„ARC consideră benefică o măsură menită a elimina acciza la produsele din cafea, ceea ce va genera pe termen mediu venituri suplimentare la bugetul de stat, reducerea masivă a contrabandei, precum şi creşterea accesibilităţii consumatorului român la acest produs alimentar”, a declarat Marius Meleşteu, preşedintele ARC, într-un comunicat de presă.

Accizele pentru cafea  sunt următoarele:

  • 153 euro/tonă pentru cafeaua verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00; aceste coduri desemneaza orice formă de cafea neprăjită, decafeinizată sau nu (inclusiv seminţele sau spărturile separate prin sortare sau prin cernere etc.), chiar şi altele decât cele pentru consum (de exemplu extractele de cafea);
  • 225 euro/tonă pentru cafeaua prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90; sub aceste coduri se clasifică cafeaua de la codurile 0901 11 00 şi 0901 12 00, prăjită, chiar lucioasă, măcinată sau comprimată; la codul 0901 90 90 se clasifică înlocuitorii de cafea care conţin cafea;
  • 900 euro/tonă pentru cafeaua solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12, respectiv extractele, esenţele şi concentratele de cafea sub formă de pudră, granule, fulgi, batoane sau altă formă solidă, în stare lichidă sau sub formă de pastă, congelate sau nu; aceste produse sunt utilizate în principal pentru prepararea alimentelor (de exemplu, bomboane, îngheţată, produse de patiserie).

Potrivit Codului fiscal, acciza pentru aceste produse se datorează o singură dată.

În plus, această acciză se calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor produse, comercializate, importate sau achiziţionate intracomunitar, după caz.

„Pentru amestecurile cu cafea solubilă importate sau achiziţionate intracomunitar, accizele se datorează şi se calculează numai pentru cantitatea de cafea solubilă conţinută în amestecuri”, se subliniază în Codul fiscal.

Totuşi, operatorii economici care exportă sau care livrează într-un alt stat membru sortimente de cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din alte state membre ori din import pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităţilor de cafea utilizate ca materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată în alt stat membru, conform Codului fiscal.

„Accizele plătite pentru sortimentele de cafea retrase de pe piaţă în vederea distrugerii, dacă starea sau vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile de comercializare, pot fi restituite la cererea operatorului economic care a plătit accizele aferente produselor respective”, se mai scrie în Codul fiscal.

Reprezentanţii ARC consideră că, pe lângă acciză şi evaziunea fiscală, un alt factor care reduce consumul de cafea în România este creşterea la nivel global a preţului cafelei ca materie primă.

Înfiinţată în martie 2001, ARC are drept membri: Mondelez România, Nestlé România şi Strauss România.

Asociaţia a lansat, pe 2 iulie 2014, site-ul http://www.desprecafea.ro, care conţine informaţii despre obiectivele asociaţiei şi membrii acesteia, despre istoria cafelei, tipurile de cafea, modul său de prelucrare, reţete de băuturi şi dulciuri pe bază de cafea, studii legate de beneficiile consumului acesteia.

Consumul de cafea per cap de locuitor în România se situează pe locul 30 la nivel mondial

Potrivit ARC, în România consumul de cafea este de 2,3 kg pe cap de locuitor pe an, fiind încă scăzut faţă de multe alte ţări din lume.

De exemplu, în Austria consumul de cafea este de 7,96 kg pe cap de locuitor, în Germania de 6,95 kg/locuitor, conform Asociaţiei Cafelei.

„Şi în estul Europei, consumul este mai mare decât la noi în ţară: în Polonia consumul anual pe cap de locuitor este de 3,19 kg, iar în Bulgaria este de 2,9 kg”, se precizează în documentul de presă al ARC.

Potrivit www.qz.com, care a preluat date Euromonitor, consumul de ceşti de cafea per cap de locuitor în România se situează pe locul 30 la nivel mondial, cu 0,5 ceşti pe zi, se menţionează în comunicatul de presă al ARC.

În acest clasament, în frunte se găseşte Olanda, cu 2,4 ceşti pe zi, urmată de Finlanda, cu 1,8 ceşti pe zi, şi de Suedia, cu 1,3 ceşti pe zi.

care tari consuma cea mai multa cafeaCâtă cafea se produce anual

Cafeaua se cultivă pe o rază de 1.000 de mile în jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului în Nord până la Tropicul Capricornului în Sud, conform ARC.

Arborele de cafea creşte în peste 50 de ţări din întreaga lume, principalele furnizoare de cafea fiind Brazilia, Columbia şi Vietnam, potrivit Asociaţiei Cafelei.

Există două tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei – Robusta şi Arabica, conform ARC.

Robusta are condiţii propice de creştere la altitudini mai joase, în timp ce Arabica este adaptată altitudinilor mai înalte.

„Dinamica producţiei mondiale a cafelei este, în general, caracterizată printr-o instabilitate considerabilă, o cultură mare, într-un an, poate fi urmată adesea de o cultură mică în alt an”, se explică în materialul de presă al ARC.

De-a lungul ultimilor 50 de ani, a existat o creştere constantă în producţia mondială, intercalată cu scăderi periodice, după cum menţionează ARC.

Mai exact, consumul mondial de cafea a crescut cu o rată medie anuală de 1,9% în ultimii 50 ani, de la 57,9 milioane de saci în 1964 la 142 milioane de saci în 2012, potrivit Asociaţiei Cafelei.

În plus, sceastă rată de creştere s-a accelerat din 1990 la 2,1%, și la 2,4% din 2000.

„Pieţele tradiţionale importatoare, cum ar fi Japonia, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au reprezentat istoric cea mai mare parte a cererii de cafea la nivel mondial. Cu toate acestea, în ultimii ani, cererea în ţările producătoare de cafea şi pieţele emergente a crescut, contribuind astfel în mod semnificativ la creşterea consumului total de cafea”, se detaliază în comunicatul de presă al ARC.

Cafeaua este cea mai vândută marfă din lume, după petrol, a precizat Asociaţia Cafelei.

cata cesti de cafea se consuma zilnicCafeaua este consumată în Europa de patru secole

Cafeaua a început să fie consumată în secolul al XV-lea în Arabia, potrivit Asociaţiei Cafelei.

„Comercianţii veneţieni au adus cafeaua în Europa în secolul al XVII-lea unde a devenit curând foarte populară”, se mai scrie în documentul de presă al ARC.

Cafeaua este un produs 100% natural, iar o serie de studii au demonstrat faptul că un consum moderat de cafea este sigur şi poate avea anumite efecte pozitive pentru sănătate, conform Asociaţiei Cafelei.

Concret, cafeaua este considerată o sursă naturală de hidratare şi antioxidanţi şi îmbunătăţeşte performanţa fizică şi psihică, se detaliază în comunicatul de presă al ARC.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: