Skip to content

Pentru IMM-urile care consumă sub 1.000 de tone de petrol anual a fost eliminată obligativitatea auditului energetic

4 August 2014

eficienta energetica_consum_petrol_audit energeticDacă au un consum de energie de sub 1.000 de tone echivalent petrol, anual, IMM-urile nu trebuie să mai facă auditul energetic, potrivit unei legi care a intrat în vigoare pe 4 august. În plus, România trebuie să consume cu 19% mai puțină energie în 2020 decât în prezent, se menționează în același act normativ.

Până în 2020, România trebuie să-și reducă din consumul de energie cu 19% față de prezent, conform Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, care a intrat în vigoare pe 4 august, dar care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 574 din data de 1 august.

„În vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor (n.a. – este vorba atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice), în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică de eficienţă energetică care au ca obiectiv obţinerea unor economii, în fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013”, se scrie în actul normativ menționat.

Mai exact, sub rezerva limitării reducerii economiilor de energie prevăzute mai sus la maximum 25%, ţintele economiilor de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică energetică, ca sumă a planului naţional de eficienţă energetică, sunt, având ca bază de referinţă consumul mediu anual de energie primară în cei 3 ani anteriori datei de 1 ianuarie 2013:

  • 1% în 2014 şi 2015;
  • 1,25% în 2016 şi 2017;
  • 1,5% în 2018, 2019 şi 2020.

La efectuarea calculului economiilor prezentate mai sus, se are în vedere:

  • excluderea din calcul a unei părţi sau a întregii cantităţi de energie vândută şi utilizată în activităţile industriale enumerate (energie, metale feroase, industria mineralelor, pentru producerea de celuloză din lemn și hârtie și carton) în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului;
  • scăderea economiilor de energie realizate în sectoarele producerii, transportului şi distribuţiei de energie, incluzând infrastructura de termoficare centralizată şi răcire eficientă, ca urmare a punerii în aplicare a cerinţelor de eficiență în alimentarea cu energie;
  • scăderea economiilor de energie rezultate din acţiunile noi individuale puse în aplicare după 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 şi care pot fi măsurate şi verificate.

Potrivit legii privind eficiența energetică, măsurile de politică energetică se referă, în principal, la:

  • realizare de audituri energetice independente;
  • formare de auditori energetici;
  • formare şi educare, inclusiv programe de consiliere a consumatorilor, care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
  • standarde şi norme care urmăresc îmbunătăţirea eficienţei energetice a produselor şi a serviciilor, inclusiv a clădirilor şi a vehiculelor;
  • sisteme de etichetare energetică;
  • reglementări sau acorduri voluntare care conduc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
  • susţinerea dezvoltării societăţilor de servicii energetice de tip ESCO;
  • constituirea unui fond specializat pentru investiţii în eficienţă energetică;
  • sisteme şi instrumente de finanţare sau stimulente fiscale care duc la aplicarea tehnologiei sau a tehnicilor eficiente din punct de vedere energetic şi care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali; ariile potenţiale de finanţare includ măsurile de eficienţă energetică în clădiri publice, comerciale şi rezidenţiale, cum ar fi: cogenerarea de înaltă eficienţă pentru procese de încălzire şi pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, sisteme de automatizare a clădirilor pentru eficienţă energetică, sisteme informatice de auditare energetică, precum şi dezvoltarea de competenţe în domeniul eficienţei energetice.

Două tipuri de contribuabili vor trebui să îndeplinească noi obligații

Conform Legii nr 121/2014, operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligaţia:

  • să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condiţiile legii şi stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
  • să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice care includ măsuri pe termen scurt, mediu şi lung; aceste programe se elaborează și se transmit Departamentului pentru eficienţă energetică, până la data de 30 septembrie a anului în care au fost elaborate;
  • să numească un manager energetic, atestat de Departamentul pentru eficienţă energetică, conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică atestată de Departamentul pentru eficienţă energetică care are statut de persoană fizică autorizată sau o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condiţiile legii.

Anterior, perioada la care trebuiau să facă auditul energetic acest tip de consumator era de un an.

De asemenea, în cazul operatorilor economici care deţin subunităţi consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum şi alte sedii secundare) amplasate în mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin funcţionalitate sau reţele energetice, fiecare subunitate situată într-un punct geografic diferit de al celorlalte subunităţi este considerată, din punctul de vedere al obligaţiilor ce îi revin, unitate independentă. Și acestor unităţi independente li se vor aplica prevederile precizate anterior.

Operatorii economici care folosesc o cantitate de energie mai mare de 1.000 tone echivalent petrol pe an completează şi transmit la Departamentul pentru eficienţă energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie şi chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie.

„Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol şi care pun în aplicare un sistem de management al energiei sau al mediului, certificat de către un organism independent în conformitate cu standardele europene sau internaţionale relevante, sunt exceptaţi de la elaborarea unui audit energetic odată la 4 ani”, se mai scrie în Legea nr. 121/2014.

Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepţia IMM-urilor, au următoarele obligaţii:

  • să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată în condiţiile legii şi care stă la baza stabilirii şi aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
  • să completeze şi să transmită Departamentului pentru eficienţă energetică, până la 30 aprilie a fiecărui an, declaraţia de consum total anual de energie.

Important! Până pe 4 august 2014, IMM-urile care consumau energie echivalentă petrol între 200 și 1.000 tone/an erau obligate să facă un audit energetic, la fiecare 2 ani.

Dacă, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii economici nu au realizat audituri energetice, atunci ei sunt obligaţi să le realizeze până la 5 decembrie 2015.

Pentru nerespectarea acestor prevederi, operatorii economici riscă amenzi între 1.000 de lei și 200.000 de lei.

În ce condiții pot fi consumatorii dotați cu anumite tipuri de contoare

Potrivit Legii nr. 121/2014, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, consumatorii finali de energie electrică, gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată şi apă caldă menajeră sunt dotaţi cu contoare individuale la preţuri competitive, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali şi care furnizează informaţii despre timpul efectiv de utilizare.

În plus, actul normativ precizează că astfel de contoare se pun totdeauna la dispoziţie în cazul în care:

  • se înlocuieşte un contor existent, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potenţiale estimate pe termen lung;
  • se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 372/2005.

De asemenea, conform Legii nr. 121/2014, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar şi proporţional în raport cu economiile de energie potenţiale, se implementează sisteme de contorizare inteligentă şi se montează contoare inteligente de gaze naturale şi/sau de energie electrică, în conformitate cu Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, în cazul în care:

  • sistemele de contorizare inteligentă furnizează consumatorilor finali informaţii privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficienţa energetică şi beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcţionalităţilor minime ale contoarelor şi a obligaţiilor impuse participanţilor la piaţă;
  • sistemele de contorizare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente şi comunicarea datelor, precum şi dreptul la viaţă privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor şi a vieţii private;
  • la cererea consumatorului final, sistemele de contorizare inteligentă pot măsura energia electrică exportată către reţea de la sediul consumatorului final;
  • la cererea consumatorilor finali, datele înregistrate de contoare privind producţia sau consumul de energie electrică al acestora sunt puse la dispoziţia lor sau a unei părţi terţe care acţionează în numele consumatorilor finali, într-un format uşor de înţeles pe care îl pot utiliza pentru a compara diferite oferte în condiţii identice;
  • operatorii de distribuţie au obligaţia de informare şi asistenţă corespunzătoare a consumatorilor la momentul instalării acestora, în special cu privire la întregul potenţial al contoarelor inteligente în ceea ce priveşte gestionarea contorizării şi monitorizarea consumului de energie.

„În cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalaţiilor din punctul de vedere al proprietăţii sau al dreptului de administrare”, se menționează în actul normativ care a intrat în vigoare astăzi.

De asemenea, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie.

„În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte”, se subliniază în Legea nr. 121/2014.

În plus, în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice la nivel de scară/bloc, repartizarea consumului de energie termică pentru încălzire/răcire şi/sau apă caldă se face în baza normelor tehnice elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSCUP).

Aceste norme includ modalităţi de repartizare a consumului de energie termică aferent:

  • apei calde de consum;
  • încălzirii spaţiilor comune;
  • încălzirii apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie din condominiu.

Contoarele trebuie citite de două ori pe an

Datele privind facturarea energiei electrice trebuie să fie exacte şi să aibă la bază consumul real, se mai scrie în Legea nr. 121/2014.

Totuși, datele exacte și consumul real din facturi vor fi furnizate în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic şi justificat din punct de vedere economic, atât în ceea ce priveşte facturarea consumului de energie electrică, cât şi facturarea serviciului de distribuţie/transport prestat, chiar şi în cazul în care clientul final nu dispune de contoare inteligente. 

Pentru ca datele de facturarea să fie exacte și să aibă la bază consumul real, atunci:

  • intervalul de citire a contoarelor în vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali nu poate depăşi 6 luni;
  • intervalul de emitere a facturilor să fie, de regulă, lunar sau convenit prin contract, dar fără a putea depăşi 3 luni.

Dacă, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizează la intervale mai mari decât cel de facturare, cantitatea de energie electrică facturată între citiri se determină pe baza indexului transmis de către clientul final furnizorului prin autocitire, cu periodicitatea prevăzută în contract.

„Dacă clientul final nu transmite indexul în termenul convenit, cantitatea de energie electrică facturată se stabileşte pe baza unui consum estimat de energie electrică, de preferinţă stabilit de comun acord între furnizor şi clientul final”, se subliniază în actul normativ care a intrat în vigoare astăzi.

În plus, clienţii finali care dispun de contoare inteligente, care permit stocarea şi furnizarea de informaţii exacte privind datele de consum real utilizate la facturare, pot verifica corectitudinea facturilor prin accesarea următoarelor tipuri de informaţii suplimentare privind consumurile anterioare de energie electrică:

  • date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel puţin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare/transport/distribuţie sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 3 ani;
  • date detaliate în funcţie de perioada de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună şi an; aceste date se pun la dispoziţia consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfeţei destinate contoarelor, pentru perioada de cel puţin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 24 de luni.

Indiferent dacă au sau nu instalate contoare inteligente, clienţilor finali li se asigură:

  • informaţii privind conţinutul facturilor de energie electrică, la solicitarea acestora;
  • informaţii privind consumurile de energie electrică realizate anterior care să fie puse la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile, pe baza şi în acord cu solicitarea scrisă primită de la consumatorul final.

În plus, indiferent dacă sunt instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de energie au obligaţia:

  • în baza acordului scris al clientului final, să pună la dispoziţia unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final informaţii privind consumurile anterioare facturate, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile;
  • să pună la dispoziţia clientului final mai multe opţiuni privind modul de transmitere a facturilor şi a informaţiilor privind facturarea, printre care şi transmiterea pe cale electronică; de asemenea, la cererea clienţilor finali, acestora li se asigură o explicaţie clară şi uşor de înţeles a modului de stabilire a sumelor de plată cuprinse în factură, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; în factura emisă clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodică contor, autocitire sau estimare consum;
  • să pună la dispoziţie datele privind consumul de energie electrică şi preţurile aferente perioadei de consum la care se referă datele incluse în facturi;
  • să pună la dispoziţie, cel puţin o dată pe an, într-o factură sau într-o anexă a acesteia următoarelor date:
    • comparaţii între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul din anul anterior, preferabil sub formă grafică;
    • datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor instituţii cu atribuţii în domeniul energiei, de unde consumatorii pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice;
    • adresa de site în care se găsesc, într-o formă clară şi uşor de înţeles, consumurile de energie electrică ale clienţilor finali etalon, pe categorii de consum, în cazul în care astfel de site-uri există;
  • să nu perceapă plăţi suplimentare pentru informaţiile solicitate de clienţii finali legate de facturile de energie;
  • să transmită, la cererea clienţilor finali, informaţiile privind costul actual şi cel estimat al energiei electrice, în timp util şi într-un format uşor de înţeles, care să le permită acestora să compare diferite oferte pentru condiţii identice/similare.

Care sunt condițiile minime de facturare

Pentru a permite consumatorilor finali să îşi regleze propriul consum de energie, facturarea ar trebui să fie efectuată pe baza consumului real, cel puţin o dată pe an, se mai scrie în Legea nr 121/2014.

În plus, informaţiile privind facturarea ar trebui puse la dispoziţie cel puţin trimestrial, la cerere în cazul în care consumatorii au optat pentru factura electronică, sau de două ori pe an în celelalte cazuri.

Gazul folosit doar pentru gătit poate fi scutit de la aplicarea prezentei cerinţe, conform noii legi.

Următoarele informaţii, după caz, sunt puse la dispoziţia consumatorilor finali, într-o formă clară şi uşor de înţeles, prin intermediul facturilor, contractelor, tranzacţiilor şi chitanţelor emise în staţiile de distribuţie:

  • preţurile reale actuale şi consumul real de energie;
  • comparaţiile între consumul actual de energie al consumatorului final şi consumul corespunzător aceleiaşi perioade a anului anterior, preferabil sub formă grafică;
  • informaţiile de contact pentru organizaţiile consumatorilor finali, agenţiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obţine informaţii privind măsurile disponibile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali şi specificaţii tehnice obiective privind echipamentele energetice.

În plus, ori de câte ori este posibil, şi util, trebuie puse la dispoziţia consumatorilor finali comparaţii cu un utilizator final mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeaşi categorie de consum, într-o formă clară şi uşor de înţeles, prin intermediul sau semnalate în cadrul facturilor, contractelor, tranzacţiilor şi chitanţelor emise în staţiile de distribuţie.

Un nou departament va fi înființat în cadrul ANRE

Pentru aplicarea Legii nr 121/2014, în cadrul ANRE va fi înfiinţat Departamentul pentru eficienţă energetică.

Acest departament va avea următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:

  • elaborarea propunerilor de politici şi legislaţie secundară în domeniul eficienţei energetice;
  • monitorizarea stadiului implementării Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice şi a programelor aferente de îmbunătăţire a eficienţei energetice la nivel naţional, precum şi a economiilor de energie rezultate în urma prestării de servicii energetice şi a altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
  • asigurarea supravegherii pieţei de echipamente şi aparate pentru care există reglementări specifice privind eficienţa energetică şi proiectarea ecologică;
  • cooperarea cu instituţiile şi organismele interne şi internaţionale în vederea promovării utilizării eficiente a energiei şi reducerii impactului negativ asupra mediului;
  • transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 2015, a unui raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică;
  • elaborarea de norme şi reglementări tehnice în scopul creşterii eficienţei energetice în toate domeniile de activitate;
  • autorizarea auditorilor energetici din industrie şi atestarea managerilor energetici;
  • punerea la dispoziţia publicului şi actualizarea periodică a listei cu furnizorii disponibili de servicii energetice care sunt calificaţi şi/sau certificaţi şi a calificărilor şi/sau a certificărilor acestora;
  • participarea la evaluarea tehnică, avizarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice, pentru care se cere finanţare de la bugetul de stat şi din alte surse interne şi externe la dispoziţia Guvernului;
  • elaborarea sintezei stadiului implementării programelor de eficienţă energetică de către operatorii economici;
  • cooperarea cu instituţiile abilitate la realizarea unor evaluări pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia raportului cerere-ofertă de energie şi a calculului indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional;
  • promovarea utilizării surselor regenerabile de energie la consumatori, prin acţiuni complementare activităţii de reglementare;
  • elaborarea, inclusiv prin cofinanţarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor naţionale de eficienţă energetică şi participarea la proiecte declarate eligibile, în cadrul programelor de eficienţă energetică şi energii regenerabile, iniţiate de organisme internaţionale;
  • participarea la fundamentarea ţintelor indicative de economisire a energiei şi a măsurilor de realizare a acestora;
  • monitorizarea acordurilor voluntare iniţiate de autorităţile competente;
  • sprijinirea, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, a autorităţilor administraţiilor publice centrale pentru respectarea obligaţiei de a achiziţiona doar produse, servicii şi clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică, în măsura în care aceasta corespunde cerinţelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate tehnică, precum şi unui nivel suficient de concurenţă;
  • sprijinirea autorităţilor competente la elaborarea programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice, programe finanţate din bugetele acestor autorităţi.

Prin această lege a fost transpusă în legislația din România Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012.

În plus, prevederile noului act normativ sunt completate cu cele ale Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă.

De asemenea, prin Legea nr. 121/2014 a fost abrogată Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificările ulterioare.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. 27 Octombrie 2014 20:41

    Mă bucur!

  2. Florin MILITARU permalink
    22 Octombrie 2014 20:06

    Multumesc frumos ptr informatiile transmise. Au fost foarte utile.
    Cu stima,
    Florin MIlitaru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: