Skip to content

Contabilii, avocații, arhitecții, medicii și notarii pot participa, direct, la Rabla. Toate formele profesiilor liberale sunt acceptate în program, de la mijlocul lunii august 2014

15 August 2014

profesiile liberale_Rabla 2014_bani primitiFormele de exercitare a profesiilor liberale pot depune cereri de participare la programul „Rabla 2014”, începând de la mijlocul lunii august, când a intrat în vigoare un Ordin al Ministerului Mediului. În „Rabla 2014” se mai pot depune solicitări încă două săptămâni, conform calendarului anunțat prin Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) nr. 224/2014.

Organizaţiile profesionale care sunt organizate şi îşi desfăşoară activitatea în una din formele de exercitare a profesiei liberale, conform dispoziţiilor legale speciale, sunt eligibile pentru a participa în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, cunoscut drept „Rabla”. Acest program a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice (MMSC) nr. 364/2014, care a intrat în vigoare la 21 martie 2014.

Prevederea de mai sus este menționată în Ordinul Ministerului Mediului nr. 1410/2014 privind modificarea şi completarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 364/2014.

În plus, Ordinul Ministerului Mediului nr. 1410/2014 a intrat în vigoare pe 14 august, când a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 609.

Până la această dată, se puteau înscrie în programul Rabla următoarele categorii de persoane:

  • persoanele fizice;
  • unitatea administrativ-teritorială;
  • unitatea sau instituţia de învăţământ, de stat ori privată;
  • instituţia publică, inclusiv institutul de cercetare-dezvoltare înfiinţat ca instituţie publică, precum şi instituţia din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
  • organizaţia neguvernamentală;
  • unitatea aparţinând unui cult religios recunoscut în România;
  • operatorul economic, inclusiv institutul de cercetare-dezvoltare care îşi desfăşoară activitatea în regim economic;
  • societăţile profesionale cu răspundere limitată, înfiinţate potrivit prevederilor Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat;
  • unităţile medico-sanitare, înfiinţate potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990;
  • persoanele fizice autorizare;
  • întreprinderile individuale;
  • întreprinderile familiale.

Cine benefiază de noua prevedere

În prezent, sunt 43 de profesii liberale în țara noastră, conform Oficiului Registrului Comerțului din Brăila, într-o adresă către Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – Filiala Dolj, respectiv următoarele:

  • arhitect,
  • asistent medical,
  • asistent social,
  • auditor energetic pentru clădiri,
  • auditor financiar,
  • avocat,
  • biochimist, în sistemul medical,
  • biolog, în sistemul medical,
  • chimist, în sistemul medical,
  • conservator,
  • consilier în proprietate industrială,
  • consultant fiscal,
  • contabil autorizat,
  • detectiv particular,
  • diriginte de șantier,
  • executor judecătoresc,
  • expert contabil,
  • expert criminalist,
  • expert tehnic judiciar,
  • expert tehnic extrajudiciar,
  • farmacist,
  • fizio-kinetoterapeut,
  • geodez,
  • interpret limbaj mimico – gestual,
  • logoped,
  • moașă,
  • mediator,
  • medic,
  • medic dentist,
  • medic veterinar,
  • notar public,
  • optician – optometrist,
  • practician în insolvență,
  • practician în medicină complementară/alternativă,
  • psiholog,
  • restaurator,
  • sociolog,
  • specialist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului,
  • tehnician dentar,
  • tehnician de proteze și orteze,
  • tehnician de proteze auditive,
  • tehnician de aparatură medicală,
  • traducător/interpret autorizat de Ministerul Justiției.

În plus, din Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR) fac parte 14 asociații profesionale, care reprezintă aproximativ 140.000 de membri ai acestora, conform site-ului Uniunii.

Înființată la data de 11 iunie 2001, UPLR este o organizație neguvernamentală, care este formata din următoarele asociații de profesii liberale:

  • Ordinul Arhitecților din România (OAR);
  • Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR); 
  • Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR);
  • Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR);
  • Colegiul Farmaciștilor din România (CFR);
  • Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR);
  • Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVR);
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR);
  • Ordinul Geodezilor din România (OGR);
  • Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR);
  • Camera Consultanților Fiscali (CCF);
  • Consiliul de Mediere (CM);
  • Colegiul Național al Asistenților Sociali (CNAS);
  • Corpul Experților Tehnici din România (CETR).

UPLR este membru observator al Consiliului European al Profesiilor Liberale (CEPLIS), al Uniunii Mondiale a Profesiilor Liberale (UMPL) și al Consiliului Economic și Social din România (CESR).

Conferința „Ziua Profesiilor Liberale din România” va fi  organizată, miercuri, 5 noiembrie 2014, la București, taxa de participare fiind de 250 de lei.

Important! Cei care își desfășurau activitatea într-o profesie liberală puteau și până la Ordinul Ministerului Mediului nr. 1410/2014  să participe la „Rabla 2014”, dar nu sub această formă. Mai exact, ei puteau depune cererile ca persoane fizice, dacă sunt angajați, sau pentru o firmă sau organizație neguvernamentală.

Astfel, pentru cei care fac parte dintr-o profesie liberală, s-a mărit numărul de variante prin care pot participa la „Rabla 2014”, putând alege opțiunea favorabilă lor.

Condițiile pentru înscrierea în „Rabla 2014”

Potrivit Ordinul Ministerului Mediului nr. 1410/2014, pentru a se putea înscrie în „Rabla 2014”, cei care activează într-o profesie liberală o pot face sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor criterii de eligibilitate:

  • deţine calitatea de proprietar al autovehicolului uzat; mai exact, proprietarul poate fi persoana fizică cu domiciliul sau reşedinţa în România, care deţine în proprietate un autovehicul uzat, ori, după caz, moştenitorii săi; a doua variantă este persoana juridică română care deţine în proprietate un autovehicul uzat; în plus, mai pot fi proprietari operatorul economic fără personalitate juridică, cu sediul profesional în România, care deţine în proprietate un autovehicul uzat;
  • acţionează în nume propriu;
  • are sediul profesional în România şi desfăşoară activităţi pe teritoriul României;
  • are îndeplinite obligaţiile de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;
  • reprezentantul legal nu este înregistrat cu fapte pedepsite de legislaţia penală;
  • nu se află în stare de insolvenţă sau faliment, nu se află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare, desfiinţare, închidere, inclusiv închidere operaţională, nu se află sub administrare specială, nu are suspendate ori restricţionate activităţile, nu se află într-o altă situaţie similară legal reglementată; în plus, nu face obiectul unei proceduri legale în justiţie pentru situaţiile mai sus menţionate şi nici pentru orice altă situaţie similară;
  • nu sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului şi nu este înregistrată cu fapte sancţionate de legislaţia financiară, vamală şi nici cu fapte care privesc disciplina financiară, potrivit declaraţiei din cererea de finanţare;
  • nu a fost şi nu este subiectul unei proceduri de recuperare a unui ajutor de stat declarat ca fiind ilegal şi incompatibil cu piaţa comună, ca urmare a unei decizii a Consiliului Concurenţei sau a Comisiei Europene, ori, în cazul în care a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executată şi creanţa a fost recuperată integral;
  • ajutorul de minimis solicitat sub forma primei de casare nu urmează a fi folosit pentru desfăşurarea de activităţi în unul dintre sectoarele prevăzute în cuprinsul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013;
  • valoarea totală a ajutoarelor de minimis de care a beneficiat pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în cursul căruia depune dosar de acceptare în program), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în baza schemei de minimis, nu depăşeşte echivalentul în lei, la data depunerii dosarului de acceptare, a 200.000 de euro (sau 100.000 de euro, dacă activează în sectorul transporturilor rutiere);
  • nu a obţinut şi nu este pe cale să obţină finanţare prin proiecte ori programe finanţate din alte fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare, pentru achiziţionarea aceluiaşi sau aceloraşi autovehicul sau autovehicule care urmează a fi achiziţionat sau achiziţionate prin program, potrivit declaraţiei din cererea de finanţare;
  • nu se încadrează în situaţiile prevăzute în cuprinsul capitolului 2 secţiunea 2.1 din Comunicarea Comisiei – Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate, conform declaraţiei pe propria răspundere.

Ce trebuie să conțină dosarul de acceptare

Pentru cei care activează într-o profesie liberală, dosarul de acceptare la Rabla trebuie să cuprindă aceleași documente precum la restul tipurilor de solicitanți, respectiv următoarele:
  • cererea de finanţare, în original, semnată şi ştampilată de către reprezentantul legal sau de către împuternicitul acestuia;
  • împuternicirea, în original, pentru cazul în care cererea de finanţare este semnată de către o persoană împuternicită; poate fi depusă împuternicirea notarială sau orice document administrativ emis de către reprezentantul legal în acest sens, cu respectarea prevederilor legale;
  • actul de identitate al reprezentantului legal, în copie certificată «conform cu originalul»;
  • după caz, actul de identitate al persoanei împuternicite, în copie certificată «conform cu originalul»;
  • certificatul de înregistrare fiscală, în copie certificată «conform cu originalul»;
  • certificatul de cazier fiscal, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată;
  • certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, emis de către organul teritorial de specialitate al MFP, în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată;
  • certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială îşi are sediul solicitantul, în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată;
  • certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, emis de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială este înregistrat fiscal autovehiculul uzat, în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată (pentru cazurile în care autovehiculul uzat nu este înregistrat la sediul profesional al proprietarului);
  • certificatul de atestare privind obligaţiile la Fondul pentru mediu, eliberat de către AFM, în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată;
  • certificatul de înmatriculare a autovehiculului uzat în copie certificată «conform cu originalul»;
  • cartea de identitate a autovehiculului uzat, în copie certificată «conform cu originalul»;
  • actul doveditor eliberat de către serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor competent teritorial, în original, pentru cazul în care din certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului uzat nu rezultă anul fabricaţiei, anul primei înmatriculări în România şi/sau categoria autovehiculului uzat;
  • actul administrativ (hotărârea/ordinul/decizia/dispoziţia etc., după caz) prin care a fost înregistrată modalitatea de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor legale speciale, în copie certificată «conform cu originalul»;
  • adeverinţă eliberată de către organul competent, care atestă dreptul de a exercita profesia liberală, nu mai veche de 10 zile de la data depunerii dosarului de acceptare, în original;
  • certificatul de cazier judiciar al reprezentantului legal, eliberat de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Afacerilor Interne, în termenul de valabilitate la data depunerii dosarului de acceptare, în original sau în copie legalizată;
  • declaraţia privind ajutoarele de minimis primite în ultimii 3 ani, respectiv 2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în cursul căruia proprietarul se înscrie în program, inclusiv cele exceptate de la obligaţia notificării, semnată şi ştampilată de către reprezentantul legal, în original;
  • declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal privind activitatea pentru care va utiliza autovehiculele noi achiziţionate în cadrul programului, în original;
  • declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal privind situaţia economico-financiară în sensul prevederilor cuprinse în cadrul cap. 2 secţiunea 2.1 din Comunicarea Comisiei – Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate;
  • în situaţia în care de la data emiterii certificatului de înmatriculare şi/sau cărţii de identitate a autovehiculului uzat au survenit modificări în ceea ce priveşte forma juridică de organizare sau anumite atribute de identificare a proprietarului (denumirea, adresa sediului), acestea nefiind evidenţiate în documentele autovehiculului uzat, se va/vor depune, în copie certificată/copii certificate «conform cu originalul», documentul emis/documentele emise potrivit prevederilor legale şi din cuprinsul căruia/cărora să rezulte modificările efectuate;
  • declaraţia pe propria răspundere a reprezentantului legal privind participarea la program, în original; declaraţia trebuie să cuprindă acordul cu privire la casarea autovehiculului uzat şi achiziţionarea autovehiculului nou, datele de identificare a autovehiculului uzat, precum şi modalitatea de asigurare şi susţinere a diferenţei până la acoperirea integrală a preţului de achiziţionare a autovehiculului nou.

„Proprietarul poate solicita prin cererea de finanţare cel mult echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro (sau 100.000 euro, dacă activează în domeniul transporturilor rutiere), la momentul depunerii dosarului de acceptare, în caz contrar solicitarea fiind nulă”, se subliniază în Ordinul Ministerului Mediului care a intrat în vigoare pe 14 august.

Un participant poate primi o primă de maximum 7.500 de lei

Proprietarul unui autovehicul uzat beneficiază de o primă de casare la achiziţionarea unui autovehiculul nou în schimbul predării spre casare a celui vechi, conform Ordinul ministrului mediului nr. 364/2014.

Cuantumul primei de casare este de 6.500 lei, la care se adaugă câte un eco-bonus în valoare de 500 lei, dar nu mai mult de două eco-bonusuri cumulate, potrivit Ordinul ministrului mediului nr. 364/2014.

În plus, eco-bonusurile se acordă pentru fiecare dintre următoarele caracteristici:

  • la achiziţionarea unui autovehicul nou încadrat în norma de poluare Euro 6;
  • la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou;
  • la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

În aceste condiții, la achiziționarea unui autovehicul, precum cele menționate mai sus, se poate acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1.000 lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.

De asemenea, proprietarul poate achiziţiona mai multe autovehicule noi în schimbul predării spre casare a unui număr echivalent de autovehicule uzate, beneficiind astfel, în mod corespunzător, de mai multe prime de casare.

În plus, proprietarul persoană fizică poate ceda, în favoarea unei alte persoane, dreptul de a beneficia de prima de casare la achiziţionarea unui autovehicul nou.

Totuși, eco-bonusul nu poate face obiectul cedării, beneficiarul exclusiv al acestuia fiind persoana care achiziţionează autovehiculul nou.

Prima de casare se scade de către producătorul validat din preţul de comercializare, cu TVA, al autovehiculului nou, diferenţa fiind asigurată de către beneficiar din surse financiare proprii şi/sau surse financiare complementare: credite bancare ori finanţare în baza unui contract de leasing financiar.

Acordarea primei de casare proprietarului – operator economic, cu sau fără personalitate juridică, se face în baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional”, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea art. 107 şi 108 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din data de 24 decembrie 2013.

„Rabla 2014” înlocuiește 874 de autovehicule 

Prin Dispoziţia AFM nr. 224/2014 privind modificarea sesiunii de înscriere în vederea acceptării proprietarilor persoane juridice sau operatori economici fără personalitate juridică, în cadrul „Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional”, sesiunea de înscriere în acest program este organizată în perioada 30 aprilie – 1 septembrie 2014.

Până la începutul lunii august, la registratura AFM a fost înregistrat un număr total de 1.526 de dosare pentru „Rabla 2014”, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei.

În cele trei etape anterioare de evaluare și validare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice în Programul „Rabla 2014” au fost analizate în total 666 dosare dintre care 262 de dosare au fost acceptate pentru 874 de autovehicule şi 404 dosare au fost respinse, se mai scrie în comunicatul AFM.

În plus, lista persoanelor juridice şi a instituţiilor publice, care au fost acceptate şi respinse în program, este publicată pe site-ul AFM, la secțiunea aferentă, respectiv la următoarele link-uri:

Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost acceptate în program se pot adresa unuia dintre producătorii/dealerii auto care au fost validaţi în Programul „Rabla 2014”, conform actului de presă al Agenției.

Despre Rabla găsiți mai multe informații pe site-ul AFM, secțiunea „Rabla pentru autovehicule”.

Grilele de evaluare a participării la Rabla, pentru profesiile liberale, sunt următoarele:

În plus, mai jos puteți verifica lista firmelor autorizate să desfășoare activitate de colectare și tratare a vehiculelor scoase din uz, conform Hotărârii de Guvern nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase, valabilă la 28 mai 2014:

Lista colectorilor_dezmembratori_28 mai 2014.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: