Skip to content

Litigiile comerciale pot fi soluționate în 9 luni, prin arbitraj

20 August 2014

arbitraj comercial_Curtea de Arbitraj_litigiile intre firmeUn litigiu patrimonial, inclusiv unul legat de un contract comercial, poate fi rezolvat prin arbitraj la Curtea specializată, nu doar prin proces. Noile reglementări privind arbitrajul comercial se aplică de pe 19 august 2014.

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional soluționează litigiile patrimoniale, inclusiv contractele comerciale sau cele de prestări servicii dintre companii sau diverse organizații economice, dintre persoanele care au capacitatea deplină de exerciţiu al drepturilor.

Această curte funcţionează pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Ea organizează şi administrează soluţionarea litigiilor interne şi internaţionale, pe calea arbitrajului instituţionalizat, dacă părţile au încheiat, în acest sens, o convenţie arbitrală şi au sesizat această curte în condiţiile legale.

Totuși, Curtea de Arbitraj nu poate soluționa acele litigii care privesc drepturile asupra cărora legea nu permite a se face tranzacţie.

Reglementăriile acestei proceduri, denumită arbitraj comercial, au fost republicate în Decizia Colegiul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional nr. 1/2014 pentru aprobarea Regulilor de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional.

Această decizie a intrat în vigoare pe 19 august 2014, când a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 613.

În plus, la data intrării în vigoare a Deciziei Curții de Arbitraj nr. 1/2014 au fost abrogate Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, aprobate prin Decizia Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României nr. 7/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 2 aprilie 2013, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Important! Litigiile în curs la data intrării în vigoare a noilor reguli se vor soluţiona potrivit regulilor în vigoare la data introducerii cererii de arbitrare, în afară de cazul în care părţile optează pentru aplicarea noilor reguli.

Locul arbitrajului este la sediul Curţii de Arbitraj, care este în municipiul Bucureşti, Bulevardul Octavian Goga, nr. 2, sectorul 3.

Totuși, părţile pot solicită motivat ca şedinţele de arbitrare să se desfăşoare într-un alt loc, iar această cerere o aprobă tribunalul arbitral.

Care sunt formele convenţiei arbitrale

Convenţia arbitrală se încheie în scris:

  • fie sub forma unei clauze compromisorii, înscrisă în contractul principal,
  • fie sub forma unei înţelegeri de sine stătătoare, denumită compromis.

Prin clauza compromisorie părţile convin ca litigiile ce se vor naşte din contractul în care ea este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluţionate pe calea arbitrajului.

Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă.

Prin compromis, părţile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluţionat pe calea arbitrajului, arătându-se obiectul litigiului.

Convenţia arbitrală poate rezulta şi din introducerea de către reclamant a unei cereri de arbitrare şi acceptarea pârâtului ca această cerere să fie soluţionată de Curtea de Arbitraj.

Încheierea convenţiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenţa instanţelor judecătoreşti, conferind competenţă tribunalului arbitral.

Ce trebuie să conțină cererea de arbitrare

Procedura arbitrală nu este condiţionată de îndeplinirea de către părţi a unei proceduri prealabile de mediere sau conciliere.

În plus, în orice stadiu al litigiului, tribunalul arbitral va încerca soluţionarea acestuia pe baza înţelegerii părţilor.

Cererea prin care reclamantul sesizează Curtea de Arbitraj cu soluţionarea unui litigiu se numește cerere de arbitrare.

Aceasta trebuie să cuprindă următoarele elemente:

  • numele şi prenumele, domiciliul şi, după caz, domiciliul ales al persoanei fizice ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor;
  • codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice;
  • contul bancar ale reclamantului şi ale pârâtului, dacă sunt cunoscute de reclamant;
  • adresa electronică, numărul de telefon, numărul de fax ori alte asemenea date; dacă reclamantul locuieşte/are sediul în străinătate, va arăta şi reşedinţa aleasă în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind litigiul arbitral;
  • numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar, în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional; dovada calităţii de reprezentant se va alătura cererii, inclusiv înscrisul doveditor al calităţii de reprezentant legal sau, după caz, extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea reprezentantului persoanei juridice de drept privat;
  • obiectul şi valoarea cererii, precum şi modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la stabilirea acestei valori;
  • motivele de fapt şi de drept pe care se sprijină fiecare capăt de cerere, cu trimitere la înscrisurile doveditoare corespunzătoare sau la alte probe;
  • menţionarea convenţiei arbitrale, anexându-se copie de pe contractul în care este inserată sau copie de pe compromis;
  • semnătura părţii şi ştampila în cazul persoanelor juridice; dacă cererea este introdusă prin avocat, ea va fi semnată de acesta, aplicând ştampila;
  • numele unui arbitrul independent care să facă parte din completul care va analiza litigiul.

Important! Indicarea probelor solicitate se face cu arătarea, după caz, a înscrisurilor şi a relevanţei lor, a numelui şi domiciliului martorilor şi a faptelor ce tind a fi probate, a obiectivelor expertizei şi a expertului consilier propus, a întrebărilor pentru interogatoriu, în cazul persoanelor juridice.

Înscrisurile se depun în copie certificată de parte, dar tribunalul arbitral poate solicita oricând originalul.

Dacă cererea de arbitrare sau înscrisurile sunt formulate într-o limbă străină, Secretariatul Curţii de Arbitraj solicită, din oficiu, părţii să prezinte o traducere în limba română sau, în arbitrajul internaţional, într-o limbă de circulaţie internaţională. În plus, părţile pot solicita în scris ca traducerea să fie efectuată prin grija acestui secretariat, cele două suportând costurile.

Cererea de arbitrare şi anexele sale se depun pe suport hârtie în atâtea exemplare câţi pârâţi sunt, plus unul pentru dosarul cauzei şi unul pentru fiecare arbitru. De asemenea, comunicarea se face şi în format electronic.

Această cerere, însoţită de dovada achitării taxei de înregistrare, este înregistrată la Secretariatul Curţii de Arbitraj şi va fi repartizată pentru efectuarea procedurii preliminare unui asistent arbitral.

Totuși, cererea de arbitrare se înregistrează şi dacă taxa de înregistrare nu este plătită. În acest caz, Secretariatul Curţii de Arbitraj va acorda reclamantului un termen de 5 zile pentru achitarea taxei. Acest termen începe de la data prezentării cererii, dacă este depusă personal, sau de la data când reclamantul primeşte comunicarea de la acest secretariat, dacă cererea a fost trimisă prin poştă.

Important! Dacă nu se face dovada plăţii taxei de înregistrare, cererea de arbitrare rămâne în nelucrare.

Data introducerii cererii de arbitrare se consideră ziua înregistrării acesteia la Secretariatul Curţii de Arbitraj.

Dacă această cerere este expediată cu scrisoare recomandată prin poştă, ziua înregistrării devine data prevăzută în ştampila oficiului poştal de expediere. În plus, în acest caz, plicul se ataşează cererii.

Dacă această cerere nu cuprinde toate menţiunile şi cerinţele obligatorii, cele prevăzute mai sus, Secretariatul Curţii de Arbitraj va înştiinţa de îndată reclamantul să le completeze în mod corespunzător, într-un termen de cele mult 10 zile de la data primirii înştiinţării.

Ulterior, Secretariatul Curții verifică dacă a fost plătită taxa arbitrală.

Dacă aceasta nu a fost plătită conform normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale, Secretariatul Curții îi va comunica reclamantului cuantumul şi modalitatea de plată a taxelor arbitrale.

Important! Cererea de arbitrare se perimează de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 6 luniPerimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate. În ambele cazuri, preşedintele Curţii de Arbitraj fixează termen şi dispune citarea de urgenţă a părţilor, precum şi întocmirea de către secretariat a unui referat asupra actelor de procedură în legătură cu perimarea.

Ce trebuie să conțină cererea de întâmpinare

În cazul în care cererea de arbitrare nu a fost comunicată pârâtului de către reclamant, acest lucru îl va face Secretariatul Curţii de Arbitraj. Mai exact, acest secretariat îi va comunica pârâtului o copie de pe această cerere, împreună cu actele însoţitoare.

În plus, Secretariatul îi va comunica pârâtului cuantumul şi modalitatea de plată a taxelor arbitrale, precum şi regulile de arbitraj comercial şi lista de arbitri, dacă acestea nu sunt publicate pe site-ul Curţii de Arbitraj.

După ce primește această cerere, pârâtul va formula o întâmpinare, care trebuie să cuprindă:
  • numele arbitrului numit de el sau răspunsul la propunerea reclamantului privind soluţionarea litigiului de un arbitru unic, precum şi la persoana acestuia;
  • excepţiile referitoare la cererea reclamantului;
  • răspunsul în fapt şi în drept la cererea reclamantului;
  • probele propuse în apărare, pentru fiecare capăt din cererea reclamantului;
  • celelalte menţiuni şi cerinţe pentru cererea de arbitrare, în mod corespunzător.

În termen de 20 de zile de la primirea cererii de arbitrare, pârâtul va comunica reclamantului întâmpinarea, împreună cu actele însoţitoare, şi o va depune la Curtea de Arbitraj, ataşând dovada de comunicare.

La cererea pârâtului, comunicarea întâmpinării se face de către Secretariatul Curţii de Arbitraj.

Dacă mai mulţi reclamanţi au un singur reprezentant sau un reclamant stă în judecată în mai multe calităţi juridice, se va comunica şi, respectiv, depune câte o singură întâmpinare.

În plus, când sunt mai mulţi pârâţi, aceştia pot răspunde, toţi împreună sau numai o parte dintre ei, printr-o singură întâmpinare.

Important! Nedepunerea sau necomunicarea întâmpinării nu înseamnă recunoaşterea pretenţiilor reclamantului.

De asemenea, dacă prin nedepunerea sau necomunicarea întâmpinării litigiul se amână, tribunalul arbitral va putea obliga pe pârât la plata cheltuielilor cauzate prin amânare.

Cererea reconvențională se poate depune în două momente

Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului, derivând din acelaşi raport juridic, de exemplu același contract, acesta poate formula cerere reconvenţională.

Această cererea va fi introdusă în termenul pentru depunerea întâmpinării, respectiv în 20 de zile de la primirea cererii de arbitrare, sau cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare.

În plus, cererea reconvenţională trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii precum cea principală.

Cu toate acestea, după prima zi de înfăţişare, tribunalul arbitral va putea încuviinţa primirea unei cereri reconvenţionale pentru motive ce ţin de buna administrare a raporturilor litigioase dintre părţi, întotdeauna cu respectarea drepturilor procedurale ale reclamantului.

De asemenea, această cerere se soluţionează odată cu cea principală.

Când numai cererea principală poate fi soluţionată, cea reconvenţională poate fi soluţionată separat.

În acest ultim caz, tribunalul arbitral dispune disjungerea acesteia prin încheiere.

Pretenţiile din cererea reconvenţională se supun plăţii taxelor şi cheltuielilor calculate conform Normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale. 

Care sunt cheltuielile arbitrale

Cheltuielile arbitrale cuprind:

  • taxa de înregistrare,
  • taxa arbitrală, care este formată din taxa administrativă şi onorariile arbitrilor,
  • cheltuielile de administrare a probelor,
  • cheltuielile de traducere a actelor şi a dezbaterilor,
  • onorariile avocaţilor, ale experţilor şi consilierilor,
  • cheltuielile de deplasare a părţilor, arbitrilor, martorilor, experţilor şi consilierilor,
  • alte cheltuieli necesitate de arbitrarea litigiului.

Taxa de înregistrare şi taxa arbitrală remunerează serviciile prestate de Curtea de Arbitraj în organizarea şi desfăşurarea arbitrajului.

Important! Taxa de înregistrare nu se restituie în nicio împrejurare.

Cuantumul onorariilor arbitrilor stabilite în normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale se aplică pentru un singur arbitru.

Cheltuielile arbitrale se stabilesc şi se plătesc conform normelor privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

Dacă taxa arbitrală şi celelalte cheltuieli arbitrale nu se plătesc conform acestor norme, nu se va da curs procedurii arbitrale sau cererii respective.

În plus, cheltuielile arbitrale se suportă potrivit înţelegerii dintre părţi.

În lipsa unei asemenea înţelegeri, cheltuielile arbitrale se suportă de partea care a căzut în pretenţii, integral, dacă cererea de arbitrare este admisă în totalitate.

Dacă cererea de arbitrare este admisă în parte, cheltuiala reprezentând taxa arbitrală va fi acordată prin raportare la pretenţiile admise.

Tribunalul arbitral va acorda celelalte cheltuieli în măsura în care va aprecia că sunt justificate, în funcţie de împrejurările cauzei.

În plus, tribunalul arbitral poate obliga, la cerere, partea prin a cărei culpă s-au cauzat celeilalte părţi cheltuieli inutile, la plata acestora, cu titlu de despăgubiri.

De asemenea, cheltuielile ocazionate de desfăşurarea şedinţelor arbitrale în locul solicitat de părţi, și nu la sediul Curții de Arbitraj, se suportă de acestea.

Când se plătesc taxele arbitrale

În termen de 10 zile de la data primirii înştiinţării din partea Secretariatului Curţii de Arbitraj, reclamantul şi pârâtul sunt obligaţi să achite taxa arbitrală în cote egale, în cuantumul stabilit prin normele privind taxele şi cheltuielile arbitrale.

Dacă pârâtul nu achită jumătate din taxa arbitrală în acest termen, reclamantul va fi invitat să achite taxa arbitrală integral, fiind acordat un nou termen de 10 zile în acest sens.

La cererea reclamantului şi în funcţie de circumstanţele cauzei, termenul de 10 zile poate fi prelungit prin rezoluţie motivată de către preşedintele Curţii de Arbitraj.

De asemenea, dacă dovada plăţii taxei arbitrale nu se face în condiţiile comunicate de Secretariatul Curţii de Arbitraj, cererea de arbitrare rămâne în nelucrare.

Care sunt modalităţile de comunicare

Comunicarea, prin Secretariatul Curţii de Arbitraj, a cererii de arbitrare, întâmpinării, cererii reconvenţionale, citaţiilor şi hotărârilor arbitrale se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin poşta rapidă.

Celelalte înscrisuri, precum şi informaţiile şi diversele înştiinţări, pot fi făcute şi prin scrisoare recomandată cu recipisă poştală de predare, prin poştă rapidă, poştă electronică, telegramă, telex, telefax sau orice alt mijloc de comunicare ce permite stabilirea probei comunicării şi a textului transmis.

În cazul comunicărilor telefonice, asistentul arbitral va face menţiune în dosar, precizând data şi ora convorbirii.

Înscrisurile comunicate părţilor se consideră înmânate şi în cazul în care destinatarul a refuzat primirea sau nu s-a prezentat la oficiul poştal pentru a le ridica, deşi există dovada avizării sale.

Orice înscris poate fi înmânat şi personal părţii sau reprezentantului ei, sub semnătură certificată de asistentul arbitral sau de un agent al Secretariatului Curţii de Arbitraj, cu precizarea datei înmânării.

Când reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul/sediul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, tribunalul arbitral va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate, dispoziţiile din Codul de procedură civilă aplicându-se în mod corespunzător.

Dovezile de comunicare se depun la dosarul cauzei.

Cum se desfășoară arbitrajul comercial

Părţile pot participa la dezbaterea litigiului, personal sau prin reprezentanţi, şi pot fi asistate de avocaţi, consilieri, interpreţi sau de alte persoane.

Mai exact, părţile vor fi reprezentate de către un avocat sau consilier juridic în faţa Curţii de Arbitraj. Această reprezentare convenţională poate dubla reprezentarea legală a părţii.

Împuternicirea dată unui avocat sau consilier juridic pentru reprezentare în faţa Curţii de Arbitraj se face pentru toate actele de procedură ce urmează a fi îndeplinite în procedura arbitrală, cu excepţia actelor procesuale de dispoziţie.

Tribunalul arbitral poate încuviinţa ca anumite etape ale procedurii, cu excepţia audierii martorilor şi experţilor, precum şi a formulării concluziilor asupra fondului, să se realizeze prin corespondenţă în formă letrică sau electronică.

Oricare dintre părţi poate cere, în scris, ca soluţionarea litigiului să se facă în lipsa sa.

Dacă ambele părţi, deşi legal citate, nu se prezintă la termen, tribunalul arbitral va soluţiona litigiul, în afară de cazul în care s-a cerut amânarea pentru motive temeinice.

De asemenea, tribunalul arbitral poate să amâne soluţionarea litigiului, citând părţile, dacă apreciază că este necesară prezenţa lor la dezbateri ori dacă apreciază că este necesară administrarea unor probe.

Cât durează arbitrajul comercial

În termen de cel mult 5 zile de la primirea întâmpinării sau, după caz, după ce expiră cele 20 de zile de la primirea cererii de arbitrare, preşedintele Curţii de Arbitraj fixează primul termen de arbitrare, pentru când părţile vor fi citate. Acest termen nu poate fi mai mic de 21 de zile de la data expedierii citaţiilor către părţi.

După constituirea tribunalului arbitral, Secretariatul Curţii de Arbitraj transmite dosarul de îndată tribunalului arbitral, făcând menţiune scrisă despre acest fapt, cu precizarea datei transmiterii.

Prima zi de înfăţişare este primul termen de arbitrare la care părţile, legal citate, pot pune concluzii.

În plus, la prima zi de înfăţişare, părţile au obligaţia să informeze tribunalul arbitral:

  • dacă au nelămuriri în legătură cu organizarea arbitrajului;
  • dacă au obiecţii în legătură cu constituirea şi competenţa tribunalului arbitral;
  • dacă doresc să se împace;
  • dacă solicită să se judece în echitate;
  • dacă mai au de depus cereri, memorii sau alte înscrisuri.

În litigiile complexe, tribunalul arbitral poate proceda, cu acordul părţilor, prin încheiere, la stabilirea unui calendar al procedurii arbitrale. Tribunalul arbitral poate modifica oricând acest calendar, dacă evoluţia procedurii arbitrale o impune.

Dacă părţile nu au convenit altfel, tribunalul arbitral trebuie să pronunţe hotărârea în termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale.

Termenul se suspendă pe durata desfăşurării următoarelor evenimente:

  • judecarea cererii de recuzare;
  • soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate;
  • judecarea unei cereri incidente adresate instanţei judecătoreşti competente;
  • înlocuirea arbitrilor sau supraarbitrului;
  • suspendarea litigiului în baza unei dispoziţii legale;
  • efectuarea unei expertize dispuse de tribunalul arbitral.

În caz de imposibilitate a exercitării misiunii de arbitru, pentru orice cauză (recuzare, abţinere, revocare, suspendare, radiere, deces etc.) şi dacă nu s-a numit un supleant sau dacă acesta este împiedicat să îşi exercite însărcinarea, este înlocuit arbitrul de către partea care l-a numit, în termen de 10 zile de când ea a luat cunoştinţă de survenirea unei asemenea împrejurări. Dacă partea în cauză nu numeşte un arbitru în acest termen, preşedintele Curţii de Arbitraj desemnează noul arbitru.

Părţile pot consimţi, oricând în cursul litigiului, la prelungirea termenului arbitrajului, fie în scris, fie prin declaraţie orală, dată în faţa tribunalului arbitral şi consemnată în încheierea de şedinţă.

În plus, tribunalul arbitral poate dispune, prin încheiere, în cazul în care se constată că una dintre părţi obstrucţionează desfăşurarea procedurii arbitrale ori pentru alte motive temeinice, prelungirea termenului arbitrajului.

Termenul se prelungeşte de drept cu 3 luni în cazul încetării personalităţii juridice sau al decesului uneia dintre părţi.

Pronunţarea hotărârii poate fi amânată cu cel mult 21 de zile, cu condiţia încadrării în termenul pentru soluţionarea litigiului.

Dacă pârâtul recunoaşte o parte din pretenţiile reclamantului, tribunalul arbitral, la cererea primului, va da o sentinţă parţială în măsura recunoaşterii.

Dacă reclamantul renunţă la arbitrare sau la însuşi dreptul pretins, mai înainte de constituirea tribunalului arbitral, procedura arbitrală se închide printr-o încheiere a preşedintelui Curţii de Arbitraj, pe baza unui referat întocmit de asistentul arbitral-şef.

Arbitrajul comercial este confidențial

Curtea de Arbitraj, tribunalul arbitral, precum şi personalul Camerei de Comerţ şi Industrie a României au obligaţia să asigure confidenţialitatea arbitrajului, neavând dreptul de a publica sau a divulga datele de care iau cunoştinţă în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, fără a avea încuviinţarea părţilor.

Dosarul litigiului este confidenţial. Nicio persoană, în afara celor implicate în desfăşurarea litigiului respectiv, nu are acces la dosar fără acordul scris al părţilor.

Şedinţa de arbitrare nu este publică.

În plus, cu acordul părţilor şi cu încuviinţarea tribunalului arbitral, la şedinţele de dezbatere a litigiului pot participa şi alte persoane.

Concret, terţii pot participa la procedura arbitrală în condiţiile articolelor 61 – 77 din Codul de procedură civilă, dacă această participare este posibilă în temeiul unei convenţii arbitrale ori dacă efectele convenţiei arbitrale dintre părţile în litigiu pot fi extinse la alţi participanţi.

Totuși, hotărârile arbitrale pot fi publicate integral cu acordul părţilor.

În plus, aceste hotărâri pot fi publicate parţial ori în rezumat sau comentate sub aspectul problemelor de drept ivite, în reviste, lucrări ori culegeri de practică arbitrală, fără a se da numele sau denumirea părţilor ori date care ar putea prejudicia interesele lor.

De asemenea, preşedintele Curţii de Arbitraj poate autoriza, de la caz la caz, cercetarea dosarelor în scopuri ştiinţifice sau de documentare după rămânerea definitivă a hotărârilor arbitrale.

Sentința arbitrală trebuie redactată într-o lună de la pronunțare

Sentinţa arbitrală este definitivă şi obligatorie. Ea se duce la îndeplinire de bună voie de către partea împotriva căreia s-a pronunţat, de îndată sau în termenul arătat în sentinţă.

În plus, această sentinţă comunicată părţilor are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive.

De asemenea, ea constituie titlu executoriu şi se execută silit, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Sentinţa arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare, pentru motivele prevăzute de art. 608 din Codul de procedură civilă.

Sentinţa arbitrală va fi redactată şi semnată în cel mult o lună de la data pronunţării ei.

Pentru motive întemeiate, la solicitarea redactorului sentinţei, preşedintele Curţii de Arbitraj poate prelungi acest termen cu cel mult 30 de zile.

Asistentul arbitral al litigiului are obligaţia de a comunica părţilor sentinţa arbitrală în termen de 3 zile de la data semnării ei de către arbitri.

Cine poate fi arbitru

Tribunalul arbitral îşi exercită prerogativele şi îşi îndeplineşte misiunea în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) – (3) din Constituţia României, republicată, şi art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care garantează dreptul la un proces echitabil şi într-un timp rezonabil, precum şi dreptul la un tribunal independent şi imparţial.

Acest tribunal este abilitat să judece un litigiu determinat şi să pronunţe o hotărâre definitivă, executorie şi obligatorie pentru părţi.

El este format fie dintr-un arbitru unic, fie din 3 arbitri dintre care unul este supraarbitru, conform convenţiei părţilor.

Arbitrii sunt independenţi şi imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor lor jurisdicţionale. În plus, ei nu sunt reprezentanţii părţilor.

De asemenea, arbitrii sunt incompatibili să soluţioneze un litigiu determinat pentru următoarele motive, care pun la îndoială independenţa şi imparţialitatea lor:

  • se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate pe care Codul de procedură civilă le prevede pentru judecători;
  • nu îndeplinesc condiţiile de calificare sau alte condiţii privitoare la arbitri, prevăzute în convenţia arbitrală;
  • o persoană juridică al cărei asociat este sau în ale cărei organe de conducere se află arbitrul are un interes în cauză;
  • arbitrul are raporturi de muncă ori de serviciu, după caz, sau legături comerciale directe cu una dintre părţi, cu o societate controlată de una dintre părţi sau aflată sub un control comun cu aceasta;
  • arbitrul a prestat consultanţă uneia dintre părţi, a asistat sau a reprezentat una dintre părţi ori a depus mărturie în una dintre fazele precedente ale litigiului.

Dacă arbitrul este şi avocat, înscris în tabloul avocaţilor compatibili, el nu poate intra în compunerea unui tribunal arbitral învestit cu arbitrarea unui litigiu cu privire la care a desfăşurat sau urmează a desfăşura activităţi avocaţiale.

De asemenea, el nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţile aflate în acel litigiu în faţa tribunalelor constituite sub egida Curţii de Arbitraj.

Activităţile avocaţiale menționate anterior nu pot fi exercitate de avocatul care este şi arbitru într-un litigiu determinat, nici direct şi nici prin substituirea sa de către un alt avocat din cadrul formei organizatorice de exercitare a profesiei de avocat din care el face parte.

Dacă părţile nu au stabilit numărul arbitrilor, litigiul se judecă de 3 arbitri, câte unul numit de fiecare dintre părţi, iar al treilea, supraarbitrul, este ales de cei 2 arbitri, iar, în caz de neînţelegere între ei, de către preşedintele Curţii de Arbitraj.

Dacă există mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, părţile care au interese comune vor numi un singur arbitru. În caz de neînţelegere între părţi, arbitrul comun va fi desemnat de preşedintele Curţii de Arbitraj.

În plus, niciuna dintre părţi nu are dreptul să numească un arbitru în locul celeilalte părţi sau să aibă mai mulţi arbitri decât cealaltă parte.

Proporţia onorariului cuvenit fiecăruia va fi stabilită de cei 2 arbitri, iar în caz de neînţelegere, de către preşedintele Curţii de Arbitraj.

Important! Conform presei centrale, în prezent, președintele CCIR Mihail Vlasov este suspendat, deoarece este acuzat de trafic de influență într-un caz de la Curtea de Arbitraj. Gheza Iosif Petroczki l-a denunțat pe Mihail Vlasov la DNA, deoarece i-ar fi cerut un milion de euro, pentru a influența arbitrii să pronunțe o hotărâre favorabilă într-un litigiu. SC Infopressgroup SA cere de la Petroczki și asociatul lui suma de 15 milioane de lei, iar cererea reconvențională are ca sumă de plată de 270.000 de euro. Pe 18 martie, DNA a organizat un flagrant, într-un restaurant din București, în timpul căruia Vlasov ar fi primit de la Petroczki 200.000 de euro. Astfel, primul a fost arestat, iar în prezent se află în arest la domiciliu.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: