Skip to content

GfK: În România, creșterea economică nu se simte

1 Septembrie 2014

Studiu GfK Consumer Climate Europa, august 2014_dorinta de cumparareRomânii întrebați nu doresc să consume mai mult, pentru că se așteaptă ca economia și veniturile să scadă, reiese din studiul GfK Climatul de consum Europa.

Economia românească crește puternic de circa 18 luni, conform studiului GfK Climatul de consum Europa.

Cu toate acestea, se pare că saltul economic nu a avut deocamdată impact asupra consumatorilor, iar toți indicatorii de profil continuă să aibă valori negative, se subliniază în studiul menționat.

Așteptările privind starea economiei se situează în prezent la minus 10,4 puncte. Este o creștere de circa 7 puncte, comparativ cu luna martie, numai că, în urmă cu un an, indicatorul se afla la un nivel similar, respectiv minus 16,1 puncte.

Așteptările privind veniturile sunt și ele, cu toate că doar marginal, sub media pe termen lung de zero puncte, situându-se la minus 0,7 puncte. Ceea ce înseamnă că, comparativ cu luna martie, indicatorul a crescut cu 7,5 puncte. Cu un an în urmă, valoarea era de minus 5,3 puncte.

În momentul de față, dorința de cumpărare se situează la minus 14 puncte, respectiv la același nivel ca și în luna martie. Comparativ cu iunie 2013, creșterea înregistrată este, de fapt, de 8,5 puncte. În mai, indicatorul se situa la minus 8,4 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare avută din decembrie 2013.

Climatul de consum din UE din trimestrul II 2014 se apropie de cel din aprilie 2008  

În trimestrul al doilea al anului, dezbaterea din Europa a fost dominată în primul rând de trei subiecte: alegerile europene, întrebarea dacă, la nivel de țări, ar trebui să se continue cu impunerea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice sau să se investească în programe economice și crizele din Irak și Ucraina.

În ciuda tuturor acestor dezbateri și crize, saltul din țările membre ale Uniunii Europene, și, ca urmare din întreaga UE, pare să fi fost consolidat.

Indexul climatului de consum pentru UE 28 a crescut ușor în trimestrul al doilea, situându-se în prezent la 9,1 puncte. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008, când indicatorul se situa la 11,9 puncte.

Diverșii indicatori prezintă o tendință ascendentă în majoritatea țărilor. Grecii, mai ales, par să considere că ce a fost mai greu a trecut. Comparativ cu începutul anului, consumatorii polonezi și cehi adoptă și ei o atitudine cu mult mai optimistă în ceea ce privește viitorul.

Cheltuim sau economisim?

Alegerile europene au arătat că opinia publică din Europa este din ce în ce mai polarizată în două tabere: pro-europeană și anti-europeană. Partidele eurosceptice au înregistrat o creștere drastică a numărului de voturi, mai ales în Franța și Germania. Încrederea în Europa a crescut însă în mod considerabil în Grecia, Italia și Spania.

În aceste condiții, pe de o parte, următoarea Comisie Europeană trebuie să ajute țările slabe economic, dominate de criză, să își depășească dificultățile și să revină la creșterea economică. Pe de altă parte, țările mai puternice sub raport economic devin tot mai iritate de reducerea criteriilor de stabilitate pentru țările aflate în centrul crizei. Mai presus de toate, ele doresc să vadă o consolidare a bugetelor naționale în vederea reducerii riscului de repetare a crizei.

CE va continua să se concentreze intens asupra necesității continuării impunerii de măsuri de austeritate de către fiecare țară și asupra măsurii în care o creștere a împrumuturilor este justificată în vederea redresării economiilor naționale. Ajutorul pentru eurosceptici va începe să se reducă treptat numai dacă se poate găsi o soluție eficace și durabilă care să readucă întreaga Europă pe calea creșterii.

Un alt factor continuu de incertitudine economică îl constituie crizele din Irak și Ucraina. Impactul crizei din Irak este deja evident în creșterea prețului țițeiului. Dacă criza va continua sau dacă va afecta chiar volumul de țiței disponibil, prețul combustibilului va crește, ceea ce va avea imediat un efect de domino ca urmare a creșterii costurilor de transport pentru numeroase produse.

Criza din Ucraina este importantă pe plan psihologic, țara fiind relativ nesemnificativă pentru UE sub raport economic. De exemplu, numai 0,5 procente din exporturile germane sunt făcute în Ucraina.

Economia globală continuă să se afle într-o stare fragilă. În condiții de insecuritate crescută, investitorii devin, în general, mai precauți, cer prime de risc mai mari sau amână, pentru moment, deciziile legate de investiții. În consecință, prețurile acțiunilor scad și, ca urmare a insecurității generale, consumatorii cumpără mai puțin. Odată ce această spirală este declanșată, rezultatele pot fi destul de dramatice.

Un sondaj realizat la solicitarea CE

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor realizat, la solicitarea CE, în toate țările UE.

Mai exact, la acest studiu răspund, lunar, aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări, reprezentând populația adultă din UE.

Întrebările din GfK Climatul de consum Europa sunt puse lunar, în principal în cadrul unui sondaj de tip omnibus, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren, pe diferite chestiuni.

Din gama lunară alcătuită în total din 12 întrebări, pentru sondajul GfK sunt selectate cinci întrebări care joacă un rol decisiv în ceea ce privește climatul de consum.

Indicatorii GfK ai Climatului de consum Europa au la bază sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordează situația economică generală din diferite țări, şi situația gospodăriilor individuale.

Cei cinci indicatori selectați sunt următorii așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare şi înclinația de a economisi.

Calcularea acestor indicatori se face în felul următor: baza de calcul a indicatorilor reprezintă „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv (de exemplu, situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți, considerabil) este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ (de exemplu, situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți, considerabil).

Acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate. Apoi, el este transformat în așa fel încât media pe termen lung a indicatorului să fie zero puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 şi -100 puncte. Empiric vorbind, din 1980 până în prezent, au fost, în general, realiste valorile între +60 şi -60.

Dacă un indicator este pozitiv, aceasta arată că evaluarea variabilei respective de către consumatori este superioară mediei în cazul unei comparații pe termen lung şi invers pentru valori negative.

În plus, standardizarea facilitează compararea indicatorilor diferitelor țări, compensând variațiile din comportamentul de răspuns datorate mentalităților diferite, în timp ce tendința fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: