Skip to content

Legea invențiilor: Ideile pe care NU le puteți breveta

4 Septembrie 2014

brevetele de inventie_idei_baniUn produs sau un procedeu pot fi brevetate, în toate domeniile tehnologice, dacă sunt noi, implică o activitate inventivă şi pot fi aplicate industrial, conform Legii invențiilor, recent republicată. Cu toate acestea, opt tipuri de creații sunt excluse de la obținerea de brevete.    

Legea românească privind invențiile apără drepturile drepturile inventatorilor atât pe plan local, cât și în spațiul Uniunii Europene. Cu toate acestea, există câteva situații în care această lege NU se aplică.

Inventatorii pot avea cotă parte dintr-un brevet

Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie care are ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială, potrivit Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, care a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 613 din 19 august 2014, la aceeași dată intrând în vigoare. Aceasta reprezintă a treia republicare a legii privind brevetele de invenție.

Legea nr. 64/1991 republicată pe 19 august 2014 apără și recunoaște drepturile asupra unei invenţii pe teritoriul României, prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), și cele care decurg din brevetul european, care este acordat prin Convenţia brevetului european (n.a. – Convenţia privind brevetul european, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, astfel cum a fost amendată prin Actul de revizuire a art. 63 din Convenţia din 17 decembrie 1991 şi prin deciziile Consiliului de administraţie al Organizaţiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13 decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 şi 10 decembrie 1998, precum şi prin Actul de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000).

Dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi, se mai scrie în lege. Dacă invenţia a fost creată împreună de mai mulţi inventatori, fiecare dintre aceştia are calitatea de coautor al invenţiei, iar dreptul le aparţine în comun. Dacă două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie, independent una de alta, dreptul la brevet aparţine aceleia care a depus o cerere de brevet a cărei dată de depozit este cea mai veche.

O invenţie implică o activitate inventivă, dacă, pentru o persoană de specialitate, ea NU rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie, potrivit actului normativ menționat. De asemenea, acest stadiu include conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau al celor europene desemnând România, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei depunerii cererii de brevet de invenţie şi care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii. În plus, cererile de brevet din stadiul tehnicii nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activităţii inventive.

De asemenea, o invenţie este considerată ca având potențial să fie aplicată industrial, dacă obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un domeniu industrial, inclusiv în agricultură. În plus, aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet de invenţie.

Creațiile estetice și prezentările de informații NU pot fi brevetate

Deși invenția poate fi un procedeu nou, inventiv și aplicabil industrial, NU sunt considerate invenţii:

  • descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
  • creaţiile estetice;
  • planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, şi nici programele de calculator;
  • prezentările de informaţii.

Totuși, aceste activități sau obiectele rezultate din ele pot fi brevetate, doar dacă sunt incluse în alte invenții.

În plus, NU se va acorda brevet de invenţie nici pentru următoarele:

  • invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv pentru cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală;
  • soiurile de plante şi rasele de animale, şi nici pentru procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor; prevederea NU se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
  • invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale, şi nici pentru simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene;
  • metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal; această prevedere NU se aplică produselor, în special substanţe sau compoziţii pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.

Un element izolat al corpului uman poate fi brevetat

Conform Legii nr. 64/1991 republicată, o invenţie este nouă, dacă NU este cuprinsă în stadiul tehnicii.

În cazul metodelor de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal, substanțele și compozițiile utilizate pot fi brevetate, dacă utilizarea lor în oricare dintre aceste metode NU este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:

  • un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se producea în natură;
  • plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;
  • un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori un produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale, obţinut prin acest procedeu;
  • un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.

Când se aplică invențiile

Divulgarea invenţiei nu este luată în considerare, dacă a intervenit cu 6 luni înainte de data de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a:

  • unui abuz evident în privinţa solicitantului sau predecesorului în drepturi al acestuia;
  • faptului că solicitantul sau predecesorul în drepturi al acestuia a expus invenţia într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută, în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare.

Important! La expunerea într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută, prevederile se aplică numai dacă la înregistrarea cererii de brevet de invenţie solicitantul declară că invenţia a fost expusă efectiv şi dacă depune un document în susţinerea declaraţiei sale.

Durata brevetului de invenţie este 20 de ani, începând cu data de depozit în cazul celor de pe piața locală și cu data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Convenţiei brevetului european, pentru brevetul european.

Pentru medicamentele sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obţine un certificat suplimentar de protecţie, în condiţiile Regulamentului (CEE) nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice.

De asemenea, brevetarea în străinătate a invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM.

Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată.

În plus, titularul brevetului poate renunţa la acesta, în tot sau în parte, pe baza unei declaraţii scrise înregistrate la OSIM.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: