Skip to content

Finanțele pentru SAR, motivele de reducere a CAS-ului: Golul la buget poate fi acoperit doar din micșorarea evaziunii fiscale

5 Septembrie 2014

reducerea CAS_evaziunea fiscala_plati la stat pentru salariu_angajatorDeficitul de bani la buget de stat, care s-ar crea prin reducerea cotei de contribuiții de asigurări sociale (CAS) cu 5% la angajator, poate fi acoperit doar din scăderea evaziunii fiscale cu 25%, fenomen care ar apărea tocmai prin adoptarea acestei măsuri. Informația este menționată într-o sinteză a studiului de impact privitor la reducerea CAS, pe care Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a trimis-o Societății Academice din România (SAR). În plus, în această sinteză, Finanțele au detaliat, pentru prima dată, motivele pentru care reducerea CAS cu 5% la angajator este una sustenabilă. Acestea amănunte sunt prezentate cu întârziere, în condițiile în care legea a fost intens discutată în acest an, iar adoptarea ei a fost amânată, după ce Președintele a trimis-o Parlamentului, spre reexaminare.

SAR a anunțat, în cursul acestei săptămâni, că, în urma propriilor solicitări, a primit de la Finanțe „Sinteza privind impactul macroeconomic și bugetar al reducerii CAS cu 5 pp (n.a. – puncte procentuale), realizată pe baza lucrărilor și analizelor efectuate în cadrul ministerului sau avute în vedere de MFP la fundamentarea măsurii de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale”, pe care a publicat-o pe site-ul „România curată”.

Legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost adoptată pe 2 iulie, dar președintele Traian Băsescu a trimis-o, pe 5 iulie, spre reexaminare Parlamentului. Astfel, Senatul a reluat dezbaterile acestei legi, pe care a adoptat-o, din nou, pe 25 august, iar Camera Deputaților urmează să voteze, din nou, această lege marți, 9 septembrie. Dacă legea este adoptată de Parlament, atunci va fi retrimisă Președintelui României, care, de această dată, este obligat să o promulge.

Dacă s-ar adopta legea în actuala formă, atunci de la 1 noiembrie, pentru salariile lunii octombrie, s-ar aplica următorul CAS la angajator:

  • 15,8% pentru condiţii normale de muncă;
  • 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
  • 25,8%pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

Ideea acestei legi a fost vehiculată pentru prima dată în octombrie 2013, dar un proiect de lege a apărut, spre dezbatere publică, pe site-ul MFP-ului, pe 16 iunie.

Finanțele au analizat 6 aspecte pentru a reduce CAS cu 5% la angajator

Conform documentului primit de SAR, pentru a-și fundamenta decizia și pentru a evalua sustenabilitatea deciziei de reducere a CAS cu 5% la angajator, Finanțele au analizat următoarele aspecte:

  • costul forței de muncă în România – din perspectiva poverii fiscale comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și a structurii costului forței de muncă;
  • efectele economice și din perspectiva încasărilor bugetare din CAS ale deciziilor anterioare de reducere și de majorare a cotei contribuțiilor sociale;
  • impactul bugetar și macroeconomic al reducerii cotei CAS la angajator, cu accent pe ocupare și investiții;
  • evoluția veniturilor bugetare ca urmare a reducerii muncii la negru;
  • impactul noii legi a insolvenței;
  • venituri bugetare suplimentare (second – round) colectate prin utilizarea fondurilor suplimentare aflate la dispoziția agenților economici.

Până la detalierea acestor aspecte, argumentele pe baza cărora Finanțele au decis să reducă CAS-ul la angajator cu 5% au fost prezentate, pe scurt, de către primul-ministru Victor Ponta, pe 22 iulie, la bilanțul a doi ani de guvernare. Prezentarea făcută atunci de premier este aceasta: Prezentare Victor Ponta_22 iulie 2014.

România ocupă locul 7 între țările din UE cu cel mai ridicat nivel al poverii fiscale

Potrivit analizei documentare a MFP, din perspectiva costului forței de muncă, raportat la cele 28 de state membre ale UE, România s-a situat pe locul 7 în ceea ce privește nivelul ridicat al poverii fiscale, se scrie în sinteza de la Finanțe.

Țara noastră a fost devansată de Belgia (56%), Franța (50,2%), Germania (49,7%), Ungaria (49,4%), Austria (48,9%) și Italia (47,6%), la egalitate cu Letonia. La polul opus, cea mai redusă povară fiscală s-a înregistrat în Irlanda (25,9%), conform aceluiași document.

„De exemplu, în anul 2012, față de anul 2011, în majoritatea statelor membre UE s-a manifestat tendința de majorare a poverii fiscale, cu până la 3,9% din costul forței de muncă în Spania, în timp ce în zece state s-au înregistrat reduceri chiar cu 2,3% din costul forței de muncă. În România, povara fiscală s-a redus cu 0,3% din costul forței de muncă, ca urmare a reducerii contribuției plătite de angajator cu 0,5% din costul forței de muncă, concomitent cu creșterea impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajator cu 0,1% din costul forței de muncă. Față de anul 2000, în 2012, povara fiscală s-a redus cu 3,5% din costul forței de muncă, în condițiile scăderii contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajator cu 8,9%, din costul forței de muncă în 2012”, se subliniază în sinteza MFP.

În privința poverii fiscale, Finanțele au subliniat că ponderea impozitului pe venitul personal în costul forței de muncă a fost printre cele mai mici în România, comparativ cu celelalte state din UE. Mai exact, această pondere a fost de 9,7%, ceea ce a plasat țara noastră pe locul 8, în Uniune.

Cea mai mare pondere s-a înregistrat în Danemarca, de 36,2%, iar cea mai mică în Polonia, de 5,8%, exceptând Cipru, pentru care datele au fost din 2007, se precizează în documentul de la MFP.

De asemenea, ponderea CAS plătite de angajat în costul forței de muncă în România a fost de 12,9%, fiind pe locul 7 ca mărime în UE, conform Finanțelor. Cea mai mare pondere a ponderii CAS a angajatului, de 19%, o are Slovenia, și cea mai mică, de 2,1%, Estonia.

Reducerea CAS din anii anteriori a scăzut datoriile angajatorilor la bugetul de pensii 

Istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de constribuții sociale arată că reducerea a fost însoțită de impact pozitiv, îndeosebi la achitarea arieratelor (n.a. – plăți restante către bugetul asigurărilor sociale), iar majorarea a condus la reducerea încasărilor.

Potrivit Finanțelor, în ceea ce privește situația repartizării contribuțiilor datorate de angajatori și angajați, până în anul 2000 raportul era de 75:25 (pentru angajator), pentru ca ulterior, acesta să varieze în jurul a 65:35 (pentru angajator).

Cu toate că în România, cotele CAS au urmat un trend descrescător, ele rămân ridicate, comparativ cu celelalte state membre și pot acționa ca un factor descurajator pentru ocuparea forței de muncă și pentru stimularea mediului de afaceri și a investițiilor, conform MFP.

„Analiza efectelor pe care le-au avut deciziile de reducere a CAS, după anul 2000,  arată faptul că, deși, pe termen scurt, diminuarea CAS poate genera o reducere a veniturilor bugetare, pe termen mediu, apar efecte pozitive ale măsurii, precum diminuarea persoanelor angajate la negru și, implicit, a evaziunii cu forța de muncă, investiții suplimentare care au efecte de multiplicare și asupra altor sectoare de activitate, creșterea ratei de ocupare, îmbunătățirea competitivității externe prin reducerea costului unitar cu forța de muncă și atragerea de investiții străine directe”, se subliniază în analiza Finanțelor.

De exemplu, potrivit datelor din raportul Consiliului Fiscal pentru 2012, din 2005 până în 2008, nivelul cotei de CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%, potrivit MFP.

„Deși cota CAS s-a redus cu aproximativ 8%, în patru ani, se observă că nivelul încasărilor bugetare, ca pondere în PIB (Produsul Intern Brut) s-a menținut relativ constant, între 9,5% și 9,6% din PIB. Aceste date arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare și/sau o creștere a conformării voluntare în aceeași perioadă”, se detaliază în analiza Finanțelor.

Efectele majorării CAS au fost vizibile în perioada 2009 – 2010, conform Ministerului Finanțelor. În anul 2009, când cota de CAS s-a majorat cu 3%, dintre care 2% la angajator și 1% la angajat, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.

„Din analiza structurii valorii adăugate brute pe venituri se poate menționa faptul că, în trecut, reducerea cotelor de CAS, însemnând venituri suplimentare pentru agenții economici, a condus la o creștere nominală anuală a fondului de salarii și a masei salariilor brute acordate salariaților, însă sub creșterea nominală a excedentului brut de exploatare. Aceste venituri au reprezentat mai degrabă o sursă suplimentară pentru realizarea de investiții, mai ales că, în perioada respectivă, inflația ridicată dezavantaja creditarea sectorului privat”, se explică în analiza MFP.

Finanțele: Momentul reducerii CAS la angajator este optim, datorită nivelului inflației

MFP susține că prin reducerea CAS la angajator cu 5%, efectele pozitive se pot manifesta, în funcție de alegerea mediului de afaceri, fie în stimularea forței de muncă – printr-o mai bună recompensare a muncii sau extinderea ocupării, fie în dezvoltarea afacerilor prin investiții noi.

„Momentul aplicării cotei reduse de CAS plătit de angajator este unul optim, datorită nivelului redus al inflației, ceea ce va stimula agenții economici să se orienteze spre investiții prin apelarea la credite, dobânzile bancare situându-se la un nivel minim istoric”, se subliniază în analiza Finanțelor.

De asemenea, MFP precizează și că, în prezent, agenții economici au nevoie de mai multe resurse de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor.

„Rata profitabilității din economia națională s-a redus de la 2,7%, în anul 2010, la 1,4%, în anul 2012. De asemenea, sursele proprii de finanțare a investitorilor au reprezentat mai puțin de 70% din totalul surselor pentru investițiile nete realizate anual în economia românească, în timp ce, înainte de criză, această pondere se situa la peste 70%”, se precizează în informațiile Finanțelor.

În plus, MFP a menționat că măsura reducerii CAS la angajator, în prezent, este oportună și necerasă, întrucât ar susține creșterea sustenabilă bazată pe investiții și crearea de locuri de muncă.

„Este nevoie de măsuri de stimulare și ajutorare a economiei, în general, și a mediului de afaceri, în special, concomitent, cu măsuri de creștere a sistemului de colectare a veniturilor și de reducere a evaziunii fiscale”, au mai scris reprezentanții Finanțelor.

Totodată, analiza istoricului reducerii cotelor de constribuții sociale a relevat că sporurile de venituri care au existat la bugetul asigurărilor sociale de stat (BAS) au provenit mai ales din creșterea nominală a câștigurilor salariale, conform MFP.

„În anii 2002 și 2006, numărul mediu de salariați s-a redus față de cel înregistrat în anii anteriori (2001 și respectiv 2005), deși încasările la BAS au fost mai mari. Potrivit datelor, încasările bugetare din CAS au fost, după anul 2002, mai mari decât cheltuielile angajatorilor aferente fondului de salarii declarat în ancheta privind costul forței de muncă, ceea ce conduce la concluzia că reducerea CAS a facilitat, în perioada respectivă, plata arieratelor către bugetul asigurărilor sociale. Conform bilanțurilor contabile, la sfârșitul anului 2001, existau arierate, în valoare de 6.014,6 milioane de lei, la sfârșitul anului 2003, valoarea era de 9.795,1 milioane de lei, iar, la sfârșitul anului 2006, a ajuns la 5.819,9 milioane de lei”, au menționat Finanțele.

În condițiile reducerii CAS la angajator cu 5% de la 1 octombrie, povara fiscală ar scădea cu 1,6% față de 2013, urmând să ajungă la 42,6% din costul forței de muncă, au apreciat reprezentanții MFP.

La nivel economic, reducerea cu 5% a CAS plătit de angajator poate crește PIB, la nivel real, cu circa 0,1% – 0,2%, cu reflectarea directă în îmbunătățirea productivității muncii, potrivit Finanțelor. Pornind de la premisa utilizării sumelor pentru crearea de locuri de muncă, ar rezulta un spor de peste 70.000 de locuri de muncă, anual.

Cum ar putea angajatorii să folosească sumele economisite din reducerea CAS cu 5% la angajator?

Analizele MFP au evidențiat că, urmare a măsurii de reducere cu 5% a CAS la angajator, sumele suplimentare rămase la agenții economici vor fi alocate pentru crearea de locuri de muncă și/sau pentru realizarea unor investiții de capital.

Astfel, dacă, din sumele pe care le vor avea în plus, angajatorii vor investi 50% pentru noi angajări și 50% pentru investiții, atunci ei vor recupera, anual, 1,3 miliarde de lei din creșterea numărului de salariați din economie, prin CAS, CASS, contribuții la fondul de șomaj, impozit pe venit, etc.

În plus, prin creșterea investițiilor de capital, la bugetul de stat pot ajunge între 1,25 și 1,3 miliarde de lei, prin TVA încasată și efectele de multiplicare ulterioare, potrivit Finanțelor.

De asemenea, MFP a apreciat că un efect pozitiv s-ar putea manifesta și în ceea ce privește diminuarea muncii la negru.

„Reducerea CAS va reprezenta un stimul pentru prevenirea și combaterea muncii nedeclarate și/sau subdeclarate, în scopul concurenței loiale în mediul de afaceri și a protejării angajaților prin creșterea nivelului de securitate socială. În acest fel, va crește numărul de contribuabili, implicit eficientizarea raportului contribuții/beneficiari și a masei de impunere, respectiv creșterea veniturilor asupra cărora se aplică contribuția”, au explicat Finanțele.

Mai exact, MFP a estimat numărul de salariați din economia ascunsă („munca la negru”) prin compararea a două surse statistice complementare.

„Conform evaluărilor INS (n.a. – Institutul Național de Statistică), valoarea adăugată brută realizată de <<munca la negru>> a fost în anul 2011 de 86,8 miliarde de lei, reprezentând 15,6% din PIB. Semnificativ este că, pentru prima dată în ultimii zece ani, acest sector și-a redus amplitudinea. În perioada 2012 – 2013, valoarea adăugată brută corespunzând <<muncii la negru>> s-a situat la aproximativ 81 de miliarde de lei”, au detaliat Finanțele.

Estimare pesimistă a MFP: 4,75 de miliarde de lei ar putea fi recuperați din reducerea evaziunii fiscale

Potrivit estimărilor MFP, în scenariul pesimist în care reducerea CAS ar scoate la iveală, în 2015, doar 25%, respectiv 4,75 de miliarde de lei, din evaziunea estimată de Consiliul fiscal la 19 miliarde de lei, golul de venituri provocat de această măsură ar fi acoperit, fără măsuri suplimentare.

Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut cu aproape zece miliarde de lei, de la 9 la 19 miliarde de lei.

„Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care valoarea cotei de impozitare a crescut de la 43% la 44%, și apoi la 45%, și arată clar că nivelul cotei a depășit pragul la care agenții economici acceptă plata contribuției, păstrarea acestui nivel fiind în defavoarea încasărilor bugetare, pe o curbă Laffer (n.a. – această curbă reprezintă legătura dintre venitul fiscal și rata de impozitare; veniturile fiscale sunt obținute prin înmulțirea ratei fiscalității cu baza impozabilă)”, au subliniat reprezentanții Finanțelor.

Reducerea CAS va avea efecte și asupra veniturilor la BAS, conform MFP. Spre exemplu, bugetul de pensii a fost pe deficit, începând cu anul 2008, problema structurală fiind numărul mai mare al pensionarilor decât al contribuabililor.

În condițiile în care rata de creștere a numărului de salariați rămâne în continuare modestă și procesul de îmbătrânire a populației se intensifică, deficitul BAS, în special al bugetului de pensii, va continua să crească.

„Așa cum arată și un studiu <<Expertforum (2011)>>, în contextul păstrării tendințelor actuale în ceea ce privește diferiții parametri care influențează sistemul public de pensii (populație activă, număr salariați, rată de infertilitate și natalitate, rată de dependență, algoritm de indexare a pensiei, etc.), deficitul este de așteptat să se dubleze în termeni nominali după anul 2020”, se menționează în analiza Finanțelor.

Potrivit MFP, o altă sursă de finanțare la buget o va reprezenta aplicarea Legii insolvenței.

„Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a insolvenței (n.a. – de la 28 iunie 2014, prin Legea nr. 85/2014), se facilitează recuperarea creanțelor bugetare, pe termen scurt, chiar fiind estimate de către ANAF (n.a. – Agenția Națională de Administrare Fiscală), pe baza obligațiilor fiscale curente declarate de către agenții economici în insolvență, în perioada ianuarie – aprilie 2014, încasări de aproximativ 3,8 miliarde de lei”, au precizat Finanțele în sinteza trimisă SAR.

Totuși, conform INSSE, în primele șase luni din acest an, numărul insolvențelor a scăzut cu aproximativ 11,5%, la aproximativ 13.030, față de aceeași perioadă de anul trecut.

În plus, conform presei centrale, în ultimele două luni, tocmai prin intrarea în vigoare a noului Cod al Insolvenței, numărul debitorilor care și-au cerut insolvența a scăzut extrem de mult. Ei nu mai sunt dispuși să-și ceară singuri insolvența, deoarece procedura este mult mai strictă și nu mai poate fi prelungită, fără să existe o dată de închiere, așa cum se întâmpla pe vechea legislație, ci poate fi de cel mult 4 ani.

Mai jos găsiți documentul trimis de Finanțe către SAR:

raspuns-ministerul-finantelor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: