Skip to content

Invențiile angajaților aparțin firmei

8 Septembrie 2014

inventiile facute de salariati_remuneratie salariatiAngajatorii dețin drepturile asupra invențiilor făcute de angajați, conform unei legi care se aplică de la sfârșitul lunii iunie. Există o singură situație în care angajații pot cere aceste drepturi. În plus, salariații din instituțiile de stat au dreptul la minimum 30% din valoarea unei invenții. 

Dreptul asupra invențiilor de serviciu aparţine angajatorului, potrivit Legii nr. 83/2014 privind invenţiile de serviciu, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 471 din 26 iunie 2014 și care a intrat în vigoare la 29 iunie 2014.

Prevederile acestei legi se aplică atât pentru angajații din domeniul privat, cât și pentru cei din instituțiile de stat.

Invenția de serviciu poate fi o atribuție a angajatului

Pentru ca o invenţie să fie considerată una de serviciu, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • a rezultat din exercitarea atribuţiilor de serviciu ale inventatorului, încredinţate în mod expres în cadrul contractului individual de muncă (CIM) şi în fişa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevăd o misiune inventivă;
  • a fost obţinută, pe durata CIM, precum şi pe o perioadă de maximum 2 ani de la încetarea acestuia, după caz, prin cunoaşterea sau utilizarea experienţei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregătirii şi formării profesionale dobândite de inventatorul salariat prin grija şi pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informaţii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispoziţie de acesta.

Misiunea inventivă stabileşte domeniul tehnologic în care se încadrează problema sau problemele tehnice pentru a căror rezolvare inventatorul salariat are o obligaţie contractuală sau care decurge din alte acte obligatorii să aducă o contribuţie creativă corespunzător atribuţiilor de serviciu.

Totuși, în cazul în care invenția a rezultat din exercitarea atribuţiilor de serviciu ale inventatorului, drepturile asupra invenției aparțin persoanei juridice, doar dacă lipsește o prevedere contractuală contrară, dacă este vorba despre o instituție publică şi dacă persoana juridică are în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

În plus, în cazul invenției obținute pe durata CIM, dreptul asupra invenţiilor aparţine salariatului, dacă angajatorul nu revendică invenţia, la 4 luni după ce a fost înștiințat despre aceasta de către angajat.

Dacă invențiile nu se încadrează în niciuna dintre situațiile menționate anterior, dreptul asupra invenţiilor create de salariaţi aparţine inventatorului angajat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, care a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 613 din 19 august 2014, intrând în vigoare la aceeași dată. 

Cum este încadrată o invenție de serviciu

Angajatorul decide încadrarea, sau nu, a unei invenţii realizate de către un salariat în categoria invenţiilor de serviciu și tipul invenţiei de serviciu, într-una dintre cele două situații menționate mai sus.

Salariatul inventator are obligaţia să îi prezinte invenția angajatorului, de îndată ce o realizează. În această prezentare, salariatul este obligat să descrie soluţia problemei rezolvate cu date suficient de clare pentru a defini invenţia şi condiţiile în care aceasta a fost creată.

În absenţa unui termen mai lung prevăzut în regulamentul intern al angajatorului, în termen de 4 luni de la primirea prezentării făcute de angajat, angajatorul înştiinţează inventatorul salariat asupra încadrării invenţiei în categoria invenţiilor de serviciu şi dacă revendică dreptul asupra acesteia.

Inventatorul salariat poate contesta modul de încadrare a invenţiei sale de către angajator, la instanţa judecătorească competentă, potrivit dreptului comun, reglementat prin Codul civil, în termen de 4 luni.

Ce câștiguri poate obține un angajat

Pentru invenţiile de serviciu obținute pe durata CIM, precum şi pe o perioadă de maximum 2 ani de la încetarea acestuia și care au fost revendicate de către angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remuneraţie stabilită de către angajator.

Angajatorul defineşte prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile de stabilire a remuneraţiei. În lipsa prevederilor specifice, pentru stabilirea remunerației, angajatorul are în vedere, în funcţie de fiecare caz concret, unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

  • efectele economice, comerciale şi/sau sociale care decurg din exploatarea invenţiei de către angajator sau de către terţi cu acordul angajatorului;
  • măsura în care angajatorul este implicat în realizarea invenţiei de serviciu, inclusiv resursele puse la dispoziţie de angajator pentru realizarea acesteia;
  • aportul creativ al inventatorului salariat, când invenţia a fost creată de mai mulţi inventatori.

Salariatul inventator are dreptul la o cotă de minimum 30% din valoarea venitului realizat de angajator, în urma aplicării unei invenţii, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

  • invenţia de serviciu este realizată de salariaţii instituțiilor publice, care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea;
  • invenția este revendicată de către angajator, conform prevederilor legii sau conform unui contract între părţi;
  • invenția este valorificată de către angajator.

Pentru invenţiile rezultate în urma unor activităţi de cercetare-dezvoltare sau didactice, desfăşurate într-o instituţie de învăţământ superior, titulară a dreptului de protecţie, aceasta acordă inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a invenţiei în domeniul său de activitate didactică şi de cercetare, în baza unui contract de licenţă neexclusivă, chiar dacă inventatorul nu este salariat. Acest contract este valabil pe durata desfăşurării de către inventator a activităţilor didactice şi de cercetare.

Ce drepturi și obligații au inventatorul și angajatorul

Dacă dreptul asupra invenţiei de serviciu aparţine angajatorului, acesta este îndreptăţit să depună o cerere de brevet de invenţie sau de înregistrare a unui model de utilitate în România şi/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din țara noastră.

Cererea de brevet de invenţie sau de înregistrare a modelului de utilitate este însoţită de actul din care rezultă dreptul asupra invenţiei.

Dacă invențiile salariatului nu se încadrează în situațiile din Legea nr. 83/2014, iar dreptul asupra invenţiilor create de salariaţi aparţine inventatorului salariat, cel din urmă este îndreptăţit să solicite protecţia în România şi/sau în alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din România.

În cazurile menționate mai sus, inventatorul salariat şi angajatorul au obligaţia să se informeze reciproc în scris asupra depunerii unei cereri de brevet de invenţie sau de înregistrare a unui model de utilitate.

Angajatorul poate ceda drepturile asupra invenției salariatului, dacă nu este interesat să le protejeze

După depunerea cererii de protecţie pentru invenţia de serviciu, angajatorul înştiinţează inventatorul salariat în legătură cu derularea procedurilor de obţinere a protecţiei.

La cererea angajatorului, inventatorul salariat îi acordă acestuia asistenţă pentru obţinerea protecţiei şi a valorificării invenţiei.

Dacă angajatorul nu mai doreşte continuarea procedurilor ulterioare depunerii cererii de protecţie pentru invenţia de serviciu sau nu este interesat să protejeze invenţia de serviciu în anumite state, altele decât România, angajatorul cedează salariatului dreptul la acordarea protecţiei, sub condiţia ca salariatul să acorde angajatorului o licenţă neexclusivă pentru invenţia brevetată.

Condiţiile de acordare a licenţei neexclusive se stabilesc prin prevederi specifice ale regulamentului intern al angajatorului. În lipsa acestor prevederi specifice, condiţiile de acordare se stabilesc prin acordul părţilor. În plus, angajatorul trebuie să transmită, în timp util, şi înscrisurile necesare continuării procedurilor.

La solicitarea salariatului, pentru statele în care angajatorul comunică salariatului că nu este interesat să obţină drepturi de proprietate industrială, angajatorul cedează salariatului dreptul de a solicita protecţia invenţiei de serviciu, într-un termen care să îi permită să beneficieze de termenele de prioritate prevăzute de convenţiile şi tratatele internaţionale din domeniul proprietăţii industriale, la care România este parte.

Invențiile, secret comercial 

Dacă invenţiile salariatului sunt obiectul unui secret comercial, inventatorul salariat are obligaţia de a nu divulga sau publica invenţia, fără acordul scris al angajatorului.

Obligaţia de a nu divulga sau publica o are şi angajatorul, precum şi persoanele, altele decât inventatorul care, prin natura atribuţiilor de serviciu, au luat cunoştinţă de existenţa invenţiei.

În cazul divulgării invenţiei de serviciu de către salariați, poate fi antrenată răspunderea rezultând din CIM încheiat între salariat şi angajator, când acesta conţine o clauză de confidenţialitate.

Când CIM nu conţine o clauză de confidenţialitate, iar divulgarea invenţiei de serviciu este făcută de către salariați şi are drept consecinţă cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage răspunderea civilă, aşa cum este reglementată de Codul civil.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: