Consiliul fiscal: Reducerea CAS cu 5% la angajator va majora alte taxe și impozite. Toate estimările pentru evoluția economiei în 2014 și 2015

Sursa: Consiliul fiscal

Scăderea de 5% din cota de contribuții de asigurări sociale (CAS) la angajator va majora sau va extinde bază de impozitare a altor taxe și impozite sau va reduce unele cheltuieli, în opinia Consiliului fiscal, prezentată în Raportul pe 2013. Organizația spune că autoritățile vor fi nevoite să adopte asemenea măsuri pentru a respecta angajamentul de consolidare fiscală asumat, care incumbă din tratatele europene. 

Pentru România, prognoza de primavară a Comisiei Europene (CE), publicată în mai 2014, anticipa o încetinire a ritmului de creștere economică, de 2,5%, comparativ cu nivelul de 3,5% înregistrat în anul 2013, se scrie în raportul pe 2013 al Consiliului fiscal.

Avansul PIB (Produsului Intern Brut) real este prognozat a se baza, mai ales, pe îmbunătățirea încrederii populației și a companilor, contextul internațional relativ favorabil, precum și pe manifestarea efectelor pozitive ale reformelor structurale privind noul cod al munci sau liberalizarea pieței energiei.

Astfel, se așteaptă ca:

• cererea internă să înlocuiască exportul net ca principal motor de creștere economică;
• investițile să înregistreze o dinamică pozitivă ca urmare a măsurilor fiscale de neimpozitare a profitului reinvestit în echipamente tehnologice, începând cu luna iunie a anului curent (n.a. – se aplică între 1 iunie 2014 și 31 decembrie 2016), dar și în contextul unei posibile îmbunătățir a absorbției de fonduri europene;
• să evoleze așteptări favorabil consumul, ca urmare a creșterii încrederii consumatorilor, precum și a majorării moderate a salariului real.

„Pe de altă parte, creditarea va rămâne, cel mai probabil, în teritoriu negativ, fiind influențată de continuarea procesului de reducere a gradului de îndatorare (engleză – deleveraging) manifestat la nivelul băncilor comerciale”, se explică în raportul pe 2013 al Consiliului fiscal.

În dinamică, prognozele de creștere economică ale României pentru 2014 au fost revizuite doar marginal în ultimul an, situație diferită față de revizuirile negative de amploare din anii anteriori. Schimbarea situației s-a făcut pe fondul creşterii optimismului privind redresarea economică într-un mod sustenabil, potrivit Consiliului fiscal.

Conform Raportului asupra inflației, publicat de Banca Națională a României (BNR) în august 2014, inflația în țara noastră este prognozată să se mențină în intervalul țintit pe tot parcursul acestui an, urmând a înregistra la finalul perioadei un nivel de 2,2%, proiecția fiind însă revizuită în jos de la nivelul de 3,3% anticipat anterior.

„Reevaluarea proiecției de inflație s-a datorat atât unor factori conjunturali – anul agricol bun, cât și unor factori fundamentali – persistența deficitului de cerere agregată și ajustarea descendentă a anticipaților inflaționiste”, se menționează în raportul Consiliului fiscal.

În opinia Consilului fiscal, balanța riscurilor la adresa evoluţiei PIB real în anul 2014 se situează mai degrabă pe partea negativă, respectiv un avans economic mai scăzut decât cel anticipat inițial. Scăderea avansului economic a apărut pe fondul evoluțiilor foarte slabe la nivelul investițiilor din prima parte a acestui an, atât a celor publice, cât și a celor private, precum și a mediului extern nefavorabil, economiile din Uniunea Europeana (UE) având o performanță sub așteptări.

Întârzierea cu 3 luni a accizei suplimentare la carburanți a crescut deficitul bugetar

În cadrul acordurilor cu FMI şi CE, Guvernul s-a angajat, în formularea bugetului pentru 2014, să reducă deficitul bugetului general consolidat (BGC), potrivit metodologiei cash (n.a. – de plăți efective), la 2,2% din PIB de la 2,5% în 2013, în timp ce soldul bugetar, potrivit ESA95 (n.a. – European system of national and regional accounts, colectează informații despre structura și dezvoltarea economică a țărilor din UE), este proiectat să se diminueze marginal la 2,2% din PIB, de la 2,3% în 2013. În aceste condiții, dimensiunea efortului de consolidare fiscală este redusă atât în termeni absoluți, dar și comparativ cu ani anteriori.

De asemenea, pasul de ajustare structurală propus pentru anul 2014 este de doar 0,1% din PIB, în contextul în care în anul anterior s-a situat la 0,7%.

„Programul de convergență 2014 – 2017” reafirmă angajamentul Guvernului de a atinge obiectivul pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1% din PIB, la nivelul anului 2015, în condițile în care încetinirea ritmului de consolidare fiscală din 2014 ar urma să fie recuperată integral în anul 2015. Astfel, ținta de deficit bugetar pentru anul 2015 a fost stabiltă la 1,4% din PIB, atât potrivit metodologiei cash, cât și celei europene.

În opinia sa asupra proiectului de buget, elaborată în luna noiembrie a anului 2013, Consiliul fiscal a apreciat proiecțiile de venituri aferente anului 2014 ca fiind în linie cu dinamicile bazelor macroeconomice relevante și cu impactul evaluat al măsurilor discreționare.

Totuși, Consiliul fiscal a avut unele rezerve legate de lipsa de precizie cu privire la impactul impozitării construcțiilor speciale. Având în vedere informațiile disponibile la acel moment și presupunând o eficiență a colectării nemodificată, ținta de deficit bugetar pentru anul 2014 apărea drept realistă. Între timp, proiecțiile de venituri bugetare au fost afectate negativ de întârzierea de 3 luni în aplicarea acizei suplimentare la carburanți, precum și de introducerea măsuri de neimpozitare a profitului reinvestit în echipamente tehnologice, începând cu 1 iulie 2014 (n.a. – se aplică până la 31 decembrie 2016).

De asemenea, Consilul fiscal precizează, în raportul pe 2013, că a avertizat în legătură cu evaluarea mult prea optimistă a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) privind impactul bugetar al acestei măsuri, cea cu neimpozitarea, care este de natură să afecteze încasările aferente impozitului pe profit, în special începând cu anul 2015.

„Având în vedere intenția declarată a autorităților de a micșora nivelul contribuțiilor sociale, Consilul fiscal reiterează că impactul unei asemenea măsuri nu se regăsește în proiecția bugetară curentă pentru 2014 şi nici în cea pe termen lung. Ceteris paribus, (n.a. – dacă toate celelalte râmân neschimbate), impactul net anualizat al unei reduceri cu 5% a CAS la angajator (n.a. – măsura a fost adoptată de Parlament, urmând să fie aplicată, după publicarea în Monitorul Oficial) ar implica un deficit mai mare cu circa 0,5 – 0,6% din PIB”, se subliniază în raportul pe 2013 al acestei organizații.

Consiliul fiscal apreciază că adoptarea unei asemenea măsuri, deși în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condițiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatori de dimensiuni echivalente (deci, de amploare), reprezentate fie de majorări sau extinderi de bază de impozitare în cazul altor taxe și impozite, fie de reducerea unor cheltuieli.

Politica fiscală rămâne puțin predictibilă

Consiliul fiscal a constat, din nou, adoptarea de modificări ale Codului fiscal (CF), fără ca acestea să fi fost supuse dezbateri publice pentru un interval de timp rezonabil. Aceste adoptări s-au făcut în contradicție cu spiritul prevederilor articolului 4 alineatul 1 al CF, care prevede că „prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrări în vigoare a acesteia”.

În acest context, politica fiscală este puțin predictibilă, ceea ce are consecințe, atât din perspectivă microeconomică, deciziile agenților economici fiind influențate major de modificările sistemului de taxe și impozite, dar și din cea macroeconomică, respectiv atingerea țintelor fiscale asumate.

Atât veniturile, cât și cheltuielie bugetare se situau la finele luni iunie 2014 sub programul semestrial aferent formei inițale a BGC. Veniturile totale ale BGC erau inferioare sumei programate cu circa 4,5 de miliarde de lei (95,7% realizare față de program), iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 de miliarde de lei (91,7% realizare față de program). Astfel, deficitul bugetar era favorabil, fiind mai mic față de ținta semestrială, de 4,9 de miliarde de lei.

Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (minus 2,8 miliarde de lei), TVA (minus 1,49 de miliarde de lei), contribuțiilor de asigurări (minus 478 de milioane de lei), veniturilor nefiscale (minus 478 de milioane de lei), impozitului pe salariu și venit (minus 426 de milioane de lei) și accizelor (minus 301 milioane de lei).

În același timp, încasările superioare țintelor semestriale au fost înregistrate la nivelul impozitelor și taxelor pe proprietate (507 milioane de lei), altor impozite și taxe pe bunuri și servicii (431,5 milioane de lei) și veniturilor din impozitul pe profit (261 de milioane de lei).

Pe partea de cheltuieli, toate categoriile, cu excepția celor de personal, la nivelul cărora cheltuielile efective au fost mai mari cu 107 milioane de lei, consemnează niveluri inferioare celor programate pentru finele semestrului întâi.

O pondere semnificativă din deviația de 9,4 de miliarde de lei a cheltuielilor totale comparativ cu nivelul programat revine elementului proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (minus 4,4 miliarde de lei), o deviație majoră consemnând însă și cheltuielile de capital, al căror nivel reprezintă doar 69,3% din programul semestrial (minus 2,13 de miliarde de lei).

Nerealizări de mai mică amploare, comparativ cu nivelurile programate, au avut loc la nivelul componentelor bunuri și servicii (minus 740,3 milioane de lei), transferuri între unități ale administrației publice (minus 518 milioane de lei), asistență socială (minus 503,7 milioane de lei), subvenți (minus 10 milioane de lei) și dobânzi (minus 131 de milioane de lei).

„Așadar, execuția bugetară la finele primului semestru al anului curent relevă o nerealizare de circa 1,2 miliarde de lei, la nivelul veniturilor bugetare, excluzând absorbția inferioară estimărilor aferentă fondurilor europene, precum și nerealizarea programului de venituri nefiscale, în condițile în care aceasta a fost determinată de decalarea încasării unor dividende în raport cu programarea inițală. Subperformanța de la nivelul veniturilor bugetare a fost mai mult decât compensată de economiile semnificative de cheltuieli față de nivelul programat, ceea ce s-a concretizat într-un nivel semnificativ mai redus al deficitului bugetar, atât comparativ cu anul anterior, cât și cu programul semestrial”, se detaliază în raportul Consiliului fiscal.

Încasările bugetare au fost îmbunătățite

Execuția la 6 luni arată o îmbunătățire a încasărilor bugetare în luna iunie a anului curent, care au performat relativ bine față de aceeași perioadă a anului trecut, dar cumulat de la începutul anului dinamicile sunt inferioare celor prognozate pe tot anul 2014.

Astfel, un ritm de creștere nefavorabil față de cel avut în vedere pentru anul curent au înregistrat sumele de la UE în contul plăților efectuate (minus 10,8% față de un avans considerat de 6,5%), veniturile nefiscale (minus 1,5% față de o creștere considerată de 1,3%), veniturile din impozitul pe salarii și venit (plus 0,6% față de majorarea proiectată de 5,6%), încasările din TVA (plus 1,9% față de un avans proiectat de 5,4%), încasările din accize (10,9% față de 14,2%), contribuțiile de asigurări (plus 5,6% față de un ritm de creștere prognozat de 6,3%).

Evoluții favorabile au înregistrat încasările din impozitul pe profit (plus 12,7% față de un ritm de creștere estimat pentru finele anului de 4,1%), dar acestea nu sunt de natură să compenseze golul de venituri înregistrat la nivelul celorlalte categorii.

Consiliul fiscal a remarcat existența unor rezerve la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, care s-au diminuat cu 1% în primele 6 luni față de un avans prognozat de 4,3%, dar și la nivelul cheltuielilor cu asistența socială (ritm de creștere anualizat la 4 luni de 3,6% față de 4,6% pe tot anul în curs).

În bugetul iniţal pentru 2014 se intenţiona o creştere a ponderii absorbţiei fondurilor UE în totalul cheltuielilor de investiţii, o abordare corectă şi binevenită în opinia Consiliului fiscal, dar execuţia bugetară pe primele 6 luni arată până acum un eşec din acest punct de vedere.

„În acest context, este cu atât mai necesară adoptarea urgentă a unor măsuri corective, situația din acest moment ridicând semne de întrebare în legătură cu atingerea țintelor privind absorbția de fonduri europene pe întreg anul 2014”, se subliniază în Raportul pe 2013 la Consiliului fiscal.

Conform acestui Consiliu, un alt aspect important privind modul în care este condusă politica fiscal-bugetară în anul 2014 este reprezentat de decizia adoptată cu prilejul primei rectificări bugetare de nerepartizare și de neutilizare de către ordonatorii principali de credite a sumelor reţinute în proporţie de 10%, potrivit prevederilor articolului 21 alineatul (5) din Legea nr. 50/202. Aceste sume urmează a constiui, cel mai probabil, o sursă de acoperire a nematerializării proiecției de venituri bugetare.

Balanța riscurilor este echilibrată

În opinia Consiliului fiscal, balanţa riscurilor în ceea ce priveşte conduita necesară pentru politica fiscal-bugetară este relativ echilibrată pentru anul în curs și înclinată pe partea negativă pentru anul 2015 (un deficit bugetar mai mare decât cel proiectat).

Astfel, nerealizarea veniturilor din primele șase luni ale anului, în principal din cauza evoluției mult sub așteptări a sumelor atrase din fonduri europene va fi acomodată, probabil, în ipoteza menținerii acestei tendințe, prin diminuarea cheltuielilor de investiții și/sau prin neutilizarea sumelor reținute în proporţie de 10%, potrivit prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 50/202, în timp ce alte măsuri fiscale adoptate recent (neimpozitarea profitului reinvestit) vor produce efecte preponderent în ani următori.

Atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2014 reprezintă un obiectiv realizabil, și ca urmare a consolidării fiscale de dimensiuni reduse propusă pentru acest an, dar îndeplinirea țintelor pentru anul 2015 apare drept o provocare majoră având în vedere atât pasul propus de consolidare fiscală (0,8% din PIB atât potrivit metodologiei cash cât și celei europene), cât și nivelul mult subevaluat al impactului negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit al măsurilor fiscale adoptate.

Astfel, atingerea obiectivului pe termen mediu în 2015, respectiv un deficit structural de 1% din PIB, asumată prin „Programul de convergență 2014 – 2017”, pare improbabilă.

De asemenea, adoptarea deciziei de reducere a CAS cu 5% ar face cu atât mai dificilă respectarea țintelor asumate în lipsa unor măsuri compensatori de amploare.

Cel mai mare risc la adresa conduitei politicii fiscale în anii următori pare să fie reprezentat de diminuarea angajamentului politic pentru procesul de consolidare fiscală, mai ales în condițile în care ieșirea din procedura de deficit excesiv, bazată pe o performanța bună a României în ajustarea dezechilibrelor fiscale acumulate este de natură a diminua constrângerile existente la nivelul politicii fiscale.

Rata inflației va fi de 1% în UE, în 2014

În prognoza de primăvară, CE proiectează pentru acest an un avans economic de 1,6% din PIB-ul real la nivelul UE și de 1,2% la nivelul zonei euro, conform raportului Consiliului fiscal pe 2013. Potrivit prognozelor, creșterea economică se bazează, în principal, pe creșterea dinamicii cererii interne, apărută pe fondul unei încrederi sporite a consumatorilor favorizată și de disiparea efectelor crizei financiare.

„În perioada 2010 – 2013, economiile statelor membre UE au evoluat divergent, unele țări revenind pe o traiectorie ascendentă a PIB real, în timp ce altele au înregistrat o contracție economică semnificativă. În schimb, pentru anul 2014, CE proiectează rate de creștere pozitive în aproape toate țările membre UE, excepțiile fiind reprezentate de Cipru (-4,8%)și Croația (-0,6%). Astfel, cele mai performante țări din perspectiva dinamicii așteptate a PIB real sunt Letonia (3,8%), Polonia (3,2%) și Suedia (2,8%), dar creșteri robuste sunt așteptate și în Marea Britanie (+2,7%), Germania (+1,8%), precum și la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est, ratele de creștere din această regiune fiind anticipate a se situa la peste 2%”, se mai scrie în raportul Consiliului fiscal.

Pentru acest an, este estimat un nivel scăzut al ratei inflației, respectiv de 1% pentru UE și de 0,8% pentru zona euro, evoluția acesteia fiind favorizată atât de factorii externi, precum scăderea prețurilor mărfurilor, cât și de factorii interni – continuarea procesului de ajustare macroeconomică şi disiparea efectului creșterii prețurilor administrate, prețurilor la energie și a taxelor indirecte în multe dintre statele membre.