Skip to content

Firmele mai au 10 zile să achite a doua rată din „taxa pe stâlp”. Cota este de 1,5%, în ciuda declarațiilor făcute în ultima săptămână de Finanțe

15 Septembrie 2014

taxa pe stalp_impozitul pe constructiile speciale_25 septembrieContribuabilii persoane juridice trebuie să achite, până pe 25 septembrie, a doua rată din impozitul pe construcțiile speciale, denumit „taxa pe stâlp”, ca urmare a tipului de imobile impozitate. Prima tranșă a acestuia a trebuit plătită până pe 25 mai, impozitul fiind instituit de la începutul acestui an. În ultima săptămână au fost numeroase discuții, printre care și o afirmație a Ioanei Petrescu, ministrul Finanțelor Publice (MFP), prin care cota acestui impozit ar urma să fie redusă, de la 1,5% la 1%, și valoarea rezultată să intre în contul autorităților locale, începând de anul viitor.     

Persoanele juridice trebuie să achite, anual, începând cu 2014, un impozit pe construcțiile speciale, în cotă de 1,5%, în două tranșe, pe 25 mai și pe 25 septembrie, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 102/2013, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013 și care a modificat Codul fiscal (CF).

La discuțiile din Camera Deputaților privind promulgarea prin lege a acestei OUG, care au avut loc pe 9 septembrie, Ioana Petrescu a susținut, din partea Guvernului, reducerea taxei pe stâlp la 1% și ca sumele încasate să fie repartizate bugetelor locale. Această modificare s-ar putea aplica pentru impozitul pe construcții pe care firmele îl vor plăti anul viitor. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei OUG, care include modificarea cotei de impozit, se află în faze avansate de adoptare.

Cine trebuie să plătească taxa pe stâlp

Potrivit CF, următorii contribuabili sunt obligați la plata impozitului pe construcţii:

  • persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
  • persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
  • persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

În cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de contribuabil o are locatorul.

Acești contribuabili sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. În plus, impozitul pe construcţii se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Firmele care își încetează existența în cursul anului au obligaţia de a declara şi plăti impozitul până la data încheierii perioadei din an în care au existat.

Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor înființării.

Cota se aplică asupra valorii contabile

Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii contabile a construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate, din care se scade:

  • valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX, de către contribuabil sau proprietar, după caz;
  • valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
  • valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole” din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG nr. 2.139/2004.

În plus, nu se iau în considerare construcţiile înregistrate în conturi în afara bilanţului, conform reglementărilor contabile aplicabile.

Important! Cheltuiala cu impozitul pe construcții este una deductibilă la stabilirea profitului impozabil.

Care construcții sunt impozitate

Construcţiile impozitate sunt cele din grupa 1, Construcții industriale, din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului (HG) nr. 2.139/2004, respectiv următoarele:

  • clădiri industriale, cu excepția celor din industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria metalurgica și industria siderurgica și industria chimică;
  • construcții ușoare cu structuri metalice (hale de producție, hale de montaj, etc.) în afară de barăci, șoproane, etc;
  • centrale hidroelectrice, stații și posturi de transformare, stații de conexiuni, în afară de cele speciale metalice și cele speciale din beton;
  • centrale termoelectrice și nuclearo-electrice, în afară de clădirea reactorului;
  • piste și platforme din beton, balast și macadam;
  • sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj și extracție;
  • turnuri de extracție minieră;
  • puțuri de mină, galerii, planuri înclinate și rampe de puț;
  • structuri de susținere, estacade și culoare pentru transportoare cu bandă;
  • rampe de încărcare-descărcare;
  • construcții miniere subterane pentru personal, gări și remize, stații de pompare, stații de compresoare, canale pentru aeraj, buncare, suitori-coboratori și etc;
  • coșuri de fum și turnuri de răcire;
  • iazuri pentru decantarea sterilului;
  • camere de fum, de desprăfuire, de uscare;
  • lucrări de construcții de decoperta pentru exploatări miniere;
  • poligoane de încercări experimentale în aer liber sau în încăperi închise;
  • alte construcții industriale neregăsite în cadrul subgrupei 1.1, respectiv cele de mai sus;
  • construcții agricole;
  • clădiri agrozootehnice;
  • construcții agricole ușoare (barăci, magazii, șoproane, cabane);
  • depozite de îngrășăminte minerale sau naturale (construcții de compostare);
  • silozuri pentru furaje;
  • silozuri pentru depozitarea și conservarea cerealelor;
  • patule pentru depozitarea porumbului;
  • construcții pentru creșterea animalelor și păsărilor, padocuri;
  • heleștee, iazuri, bazine; ecluze și ascensoare; baraje; jgheaburi etc. pentru piscicultură;
  • terase pe arabil, plantații pomicole și viticole;
  • sere, solarii, răsadnițe și ciupercării din zidărie, beton, metal sau lemn și sticlă; precum și construcțiile ușoare din lemn și folie din masă plastică;
  • alte construcții agricole neregăsite în cadrul subgrupei 1.2, respectiv de la construcții agricole până la sere și solarii;
  • construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații;
  • clădiri pentru transporturi: autogări, gări, stații pentru metrou, aeroporturi, porturi, hangare, depouri, garaje, ateliere, în afară de clădirile ușoare cu structură metalică;
  • infrastructura pentru transport feroviar cu ecartament normal și larg; ecartament normal pentru metrou; ecartament îngust, inclusiv forestier; ecartament îngust minier;
  • infrastructura și stații de tramvaie;
  • rețele electrice de contact pentru tracțiune electrică pentru linii de cale ferată, pentru linii de tramvaie și troleibuze, precum și pentru linii de cale ferată minieră;
  • construcții pentru transport feroviar: peroane; treceri de nivel; port-gabarit; cheiuri de încărcare-descărcare; pentru alimentare și revizie locomotive; canale de coborat osii; fundații de plăci turnante și pod basculă; canale de zgură, etc;
  • aparate de cale;
  • infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, străzi și autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulație) cu îmbrăcăminte din balast, pământ stabilizat sau macadam, din beton asfaltic sau pavaj pe fundație suplă și din beton de ciment, precum și infrastructura drumuri forestiere;
  • piste pentru aeroporturi și platforme de staționare pentru avioane și autovehicole, precum și construcții aeroportuare;
  • cheiuri, estacade și docuri pentru nave;
  • cale pentru montarea și lansarea navelor – file din lemn, beton și beton armat;
  • canale pentru navigație;
  • construcții accesorii pentru transport rutier, aerian, naval;
  • linii de funiculare pentru exploatări miniere și industriale pe stâlpi din lemn, metal sau beton armat;
  • linii funiculare pentru personal, stații și construcții de protecție cu telecabine, telegondole sau teleschiuri, precum și multilifturi pentru schi;
  • linii funiculare forestiere de tip ușor;
  • planuri înclinate supraterane;
  • poduri, podețe, pasarele și viaducte pentru transporturi feroviare și rutiere; viaducte din lemn, zidărie, beton armat sau metal;
  • tunele;
  • clădiri pentru poștă, telecomunicații: centrale telefonice, stații de emisie radio, studiouri pentru radio, televiziune, etc;
  • linii și cabluri aeriene de telecomunicații (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console, etc.);
  • rețele și canalizații subterane de comunicații urbane și interurbane, în afară de suportul de transmisiuni de telecomunicații pe sisteme de cabluri cu fibră optică (submarine, subfluviale);
  • platforme, turnuri și piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio și TV;
  • cabine telefonice;
  • construcții ușoare pentru transporturi și telecomunicații (barăci, magazii, șoproane, cabane);
  • alte construcții pentru transporturi, poștă și telecomunicații neregăsite în cadrul subgrupei 1.3, respectiv de la construcții pentru transporturi poștă și telecomunicații până la construcții ușoare pentru transporturi și telecomunicații;
  • construcții hidrotehnice;
  • baraje și construcții accesorii baraje (ecluze, deversoare, porturi și fronturi de așteptare, disipatoare de energie, goliri de fund, canale de derivație;
  • diguri (de apărare; de compartimentare; de dirijare a curenților), consolidări de maluri, praguri, pinteni, anrocamente și căsoaie, precum și cleonaje din fascine, lemn cu bolovan sau piatră și din piatră brută, blocuri de beton, zidărie de piatră și beton armat;
  • canale de aducțiune;
  • pereuri;
  • construcții hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, platforme meteorologice, în afară de construcțiile ușoare;
  • lacuri artificiale de acumulare;
  • alte construcții hidrotehnice neregăsite în subgrupa 1.4, respectiv de la construcții hidrotehnice până la lacuri artificiale de acumulare;
  • construcții pentru afaceri, comerț, depozitare;
  • centre de afaceri;
  • clădiri comerciale pentru depozitare-comercializare și distribuție; magazine;
  • construcții pentru depozitarea mărfurilor de larg consum, a mărfurilor industriale, a materialelor de construcții și a produselor agricole;
  • construcții pentru depozitarea și comercializarea produselor petrolifere (benzinării, etc.);
  • construcții pentru depozitarea explozibililor, carburanților și lubrifianților;
  • silozuri pentru agregate minerale, minereuri, cărbuni, materiale pulverulente (ciment, var, ipsos), etc;
  • rezervoare și bazine pentru depozitare, în afară de cele pentru depozitare cu protecție catodică;
  • depozite frigorifice pentru alimente; ghețării;
  • platforme pentru depozitare și activități comerciale;
  • tancuri, rezervoare, bidoane și butoaie pentru depozitarea băuturilor;
  • rampe de încărcare;
  • construcții ușoare pentru afaceri, comerț, depozitare (barăci, magazii, șoproane, etc.);
  • camere de tezaur pentru depozitarea valorilor și datelor;
  • alte construcții pentru afaceri, comerț, depozitare neregăsite în cadrul subgrupa 1.5, respectiv de la construcții pentru afaceri până la camere de tezaur;
  • construcții de locuințe și social-culturale;
  • clădiri de locuit, hoteluri și cămine, în afară de cele pentru locuințe sociale, moteluri și cămine amplasate în centre industriale; WC-uri publice;
  • construcții pentru învățământ, știință, cultură și artă, ocrotirea sănătății, asistența socială, cultură fizică și agrement, în afară de case de sănătate, băi publice și baze de tratament;
  • împrejmuiri din lemn, zidărie, beton armat și metal;
  • clădiri administrative;
  • construcții pentru centrale termice și puncte termice;
  • construcții suport pentru panouri de afișare și publicitate;
  • construcții pentru turnuri de ceas, turnuri de pază și alte amenajări asemănătoare;
  • alte construcții de locuințe și social-culturale neregăsite, în subgrupa 1.6, respectiv de la construcții de locuințe și social-culturale până la construcții pentru turnuri de ceas;
  • construcții pentru transportul energiei electrice;
  • rețele de alimentare, de iluminat și linii de transport a energiei electrice aeriene pe stâlpi din lemn, aeriene pe stâlpi metalici sau din beton armat și subterane;
  • instalații electrice de forță – aeriene sau aparente, îngropate și în tub, canal sau tunel de protecție;
  • alte construcții pentru transportul energiei electrice neregăsite în subgrupa 1.7, de la construcții pentru transportul energiei electrice până la instalații electrice de forță;
  • construcții pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare;
  • puțuri săpate sau forate;
  • drenuri pentru alimentări cu apă;
  • captări și prize de apă;
  • canale pentru alimentare cu apă și evacuarea apelor;
  • galerii pentru alimentare cu apă și evacuarea apelor;
  • conducte pentru alimentarea cu apă, inclusiv traversările; rețele de distribuție; galerii subterane pentru instalații tehnico-edilitare;
  • conducte pentru canalizare, în afară de conducte tehnologice pentru ape acide;
  • stații de tratare, de neutralizare și de epurare a apelor;
  • castele de apă;
  • iazuri de depozitare; paturi de uscare a namolului; câmpuri de irigare și infiltrare, în afară de canale de irigații;
  • rezervoare din beton armat pentru înmagazinarea apei;
  • stații de pompare și separare a apei, în afară de stații de pompare plutitoare;
  • construcții și instalații tehnologice pentru alimentare cu apă și canalizare;
  • construcții ușoare (barăci, magazii, șoproane, etc.);
  • alte construcții pentru alimentare cu apă, canalizare și îmbunătățiri funciare neregăsite în cadrul subgrupei 1.8, respectiv de la construcții pentru alimentare cu apă până la construcții ușoare;
  • construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare;
  • conducte magistrale pentru transportul produselor petrolifere, gazelor și a lichidelor industriale, inclusiv traversările și instalațiile tehnologice, în afară de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere prevăzute cu protecție catodică;
  • conducte de termoficare aeriene sau în canale de protecție vizitabile și în canale nevizitabile;
  • conducte, branșamente și instalații tehnologice pentru distribuția gazelor, produselor petroliere și a lichidelor industriale, apă sărată, din exteriorul și interiorul construcțiilor;
  • alte construcții pentru transportul și distribuția petrolului, gazelor, lichidelor industriale, aerului comprimat și pentru termoficare, neregăsite în subgrupa 1.9, respectiv de la construcții pentru transportul și distribuția petrolului până la conducte, branșamente și instalații tehnologice pentru distribuția gazelor.
  • alte construcții neregăsite în cadrul grupei 1, respectiv care nu sunt printre cele de mai sus.

Cum se calculează impozitul de 1,5% pe construcții

Pentru determinarea bazei impozabile, contribuabilii nu includ valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie evidenţiate potrivit reglementărilor contabile aplicabile şi nici valoarea aferentă unor construcţii aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, înregistrate în conturi corespunzătoare construcţiilor, potrivit legii.

Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar. Mai exact, valoarea acestor lucrări este cea definită la pct. 54 alin. (1), (1^1) şi (1^2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 253 din CF.

Conform pct 54. (1), prin lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, astfel cum sunt menţionate la art. 253 alin. (3^1) din CF, se înţelege acele lucrări care au ca rezultat creşterea valorii clădirii respective cu cel puţin 25%. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective, potrivit art. 253 alin. (3^1) din CF.

Dacă valoarea lucrărilor de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere nu depăşeşte 25% din valoarea clădirii, locatarul nu are obligaţia să o comunice locatorului, se subliniază la pct 54. (1^1) din Normele metodologice date în aplicarea art. 253 din CF.

În cazul în care în cursul unui an fiscal se efectuează mai multe lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, a căror valoare individuală este sub 25%, dar cumulat depăşeşte 25%, locatarul are obligaţia de a comunica locatorului valoarea totală, în termen de 30 de zile de la data la care se atinge acest nivel, se menționează la pct 54. (1^2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 253 din CF.

De asemenea, pentru determinarea bazei impozabile, contribuabilii trebuie să aibă în vedere următoarele reguli:

  • din valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior nu se scade valoarea clădirilor prevăzute la art. 250 din CF, cu excepţia celor aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
  • în cazul în care valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor este diferită de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, valoarea care se scade este valoarea evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor.

Conform art. 250 din CF, clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:

  • clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;
  • clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;
  • clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
  • clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
  • clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
  • clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată;
  • clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
  • clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
  • construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;
  • clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
  • clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
  • clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local;
  • clădirile care aparţin organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

Dacă, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate, impozitul pe construcţii calculat nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

Taxa pe stâlp ar putea fi de 1%, de anul viitor

Cota taxei pe stâlp are tot mai multe șanse să fie redusă, la cererea companiilor.

Mai exact, Finanțele vor colecta în acesta an, din taxa pe stâlp, de 3 ori mai mult decât au estimat, respectiv 1,5 miliarde de lei, față de aproape 0,5 miliarde de lei, cât apreciau la finele anului trecut. Astfel, în ultimele luni firmele, mai ales cele din energie și petrol, au susținut că au fost nevoite să crească prețurile din cauza acestui impozit, reprezentanții oamenilor de afaceri și consultanții fiscali au solicitat reducerea sau renunțarea la acest impozit.

Guvernul, prin MFP, susține reducerea cotei de impozit pe construcții de la 1,5% la 1%, a afirmat ministrul Ioana-Maria Petrescu, în cadrul dezbaterilor, pe amendamente la legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, potrivit unui comunicat de presă al Finanțelor din 9 septembrie. Aceste dezbateri au avut loc la Comisia de politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților, pe 9 septembrie.

„Este o reducere consistentă, cu 33%, a impozitului pe construcții, ceea ce înseamnă, implicit, diminuarea poverii fiscale pentru mediul de afaceri. Am ajuns la această soluție urmare a consultărilor cu reprezentanții investitorilor și ai Comisiei de politică economică, reformă și privatizare din Camera Deputaților”, a subliniat ministrul de Finanțe, conform documentului de presă citat.

Sumele încasate din impozitul pe construcții vor fi repartizate bugetelor locale. Pentru o administrare cât mai simplă din perspectiva companiilor, acest impozit va fi colectat inițial la bugetul de stat, urmând ca prin nome de aplicare să fie stabilit mecanismul de repartizare către bugetele locale, a explicat ministrul Ioana-Maria Petrescu.

Modificările adoptate pe 9 septembrie de Comisia de politică economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților la OUG nr. 102/2013 vor intra în vigoare din 2015, după ce vor parcurge procedura parlamentară, se subliniază în comunicatul de presă al Finanțelor. Mai exact, această ordonanță își produce deja efectele de la 1 ianuarie 2014, dar, pentru a fi aplicată pe termen lung, conform procedurii, trebuie să fie adoptată prin lege.

Senatul a adoptat legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, pe 3 februarie 2014. Ulterior, acest proiect de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților, pentru dezbatere, pe 10 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a acestei camere, pe 18 februarie, și de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a acesteia, pe 9 septembrie.

În plus, pentru a fi adoptat proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 102/2013, mai este nevoie să-și trimită raportul și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, după care să fie adoptat de deputați, trimis președintelui spre promulgare și publicat în Monitorul Oficial.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: