Skip to content

Update 3: CAS-ul la angajator va fi redus cu 5%, din octombrie

20 Septembrie 2014

cost salariu_reducerea CAS-ului cu 5Angajatorii vor plăti o contribuție de asigurări sociale (CAS) cu 5% mai mică decât în prezent, începând cu veniturile lunii octombrie, conform unei legi care va intra in vigoare pe 22 septembrie. Guvernul estimează că această măsură va duce, în perioada următoare, la creșterea salariilor și la mai multe investiții. Oamenii de afaceri și Președintele apreciază că măsura va crea un gol în bugetul de pensii, ceea ce va forța Executivul să majoreze sau să introducă alte taxe și impozite.

Cota de CAS plătită de angajator va fi cu 5% mai mică decât cea din prezent, începând cu veniturile lunii octombrie, conform Legii nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Acest act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr 678 din data de 19 septembrie, urmând să intre în vigoare la 22 septembrie.

Prevederile noii legi se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare intrării în vigoare a acesteia, respectiv din octombrie 2014.

Conform recentului act normativ, cotele plătite de angajatori pentru CAS datorată sistemului public de pensii sunt următoarele, începând cu salariile lunii octombrie:

  • 15,8% pentru condiţii normale de muncă;
  • 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
  • 25,8% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

Pentru angajaţi, cota de CAS rămâne aceeaşi, respectiv 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă.

Important! Deși se aplică pentru veniturile lunii octombrie, legea va fi folosită de firme, pentru prima dată, începând cu 1 noiembrie, de când acestea sunt obligate să calculeze și să vireze contribuțiile aferente lunii octombrie.

Care sunt efectele noii legi

Potrivit legii nr 123/2014, începând cu veniturile lunii octombrie, angajatorii vor vira lunar către stat, pentru condiţii normale de muncă, un CAS cu o valoare de:

Astfel, prin reducerea CAS-ului cu 5%, cheltuielile unei firme cu un salariu se reduc, într-un an, în medie, cu 3,9% față de cele din prezent, fiind în valoare de:

  • 540 de lei, la un salariu de 900 de lei;
  • 1435 de lei, la un salariu de 2395 de lei.

Guvernul susține că deficitul creat de reducerea CAS poate fi acoperit

Guvernul a precizat că, atunci când a propus scăderea cu 5% a CAS-ului la angajator, a luat în calcul mai multe argumente, prin care această măsura este una sustenabilă.

Premierul Victor Ponta a anunţat, pe 22 iulie, într-o conferinţă de presă în care şi-a prezentat bilanţul la doi ani de guvernare, că sursele prin care Executivul doreşte să acopere, anul viitor, deficitul creat de reducerea CAS cu 5% la angajator sunt următoarele:

  • 1,3 miliarde de lei din încasările în plus la CAS, CASS (contribuţia la asigurările sociale de sănătate), contribuţii de şomaj, impozit pe venit, din crearea de noi locuri de muncă;
  • 1,25 miliarde de lei din încasările în plus din taxa pe valoarea adăugată (TVA), ca urmare a noilor investiţii (prin efectul de multiplicare);
  • 4 miliarde de lei, dacă recuperează 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă;
  • 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% din evaziunea fiscală estimată la CAS;
  • creşterea salariului minim în 2015;
  • venituri la buget suplimentare din creşterea economică nominală mai mare în 2015.

Important! Guvernul nu a explicat ce reprezintă 1,25 de miliarde de lei din încasările în plus din TVA, ca urmare a noilor investiţii. Conform Codului fiscal, TVA-ul pentru investiţii este scutit, respectiv firmele şi-l pot recupera. Astfel, acest TVA încasat în plus ar putea proveni din încasările mai mari ale firmelor care vând către clientul final, dacă acest lucru reprezintă, în opinia Guvernului, „efectul de multiplicare”.

Astfel, conform Guvernului, anul viitor autorităţile ar urma să acopere o potenţială gaură în bugetul de stat în valoare de 4,8 miliarde de lei cu 8,45 miliarde de lei.

Important! Argumentele privind sustenabilitatea reducerii CAS-ului cu 5% la buget au fost prezentate, pe larg, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), pentru prima dată, la începutul lunii septembrie, după ce a primit o solicitare din partea Societății Academice Române (SAR). Conform documentului trimis SAR, spre deosebire de ceea ce a prezentat premierul, Finanțele susțin că ar acoperi deficitul creat de scăderea CAS cu 5% la angajator doar din micșorarea cu 25% a evaziunii fiscale care există în prezent la colectarea CAS-ului. Mai exact, MFP afirmă că ar putea colecta în plus la buget 4,75 de miliarde de lei tocmai prin această reducere a CAS-ului.

Cum îşi anulează Guvernul, parțial, propria măsură, de la 1 ianuarie 2015?

Beneficiile la salarii, pe care le-ar introduce noua lege, sunt, în bună parte, anulate de una dintre măsurile prin care Guvernul doreşte să acopere deficitul creat de reducerea CAS, respectiv de creşterea salariului minim brut pe economie, prognozată a se aplica de la 1 ianuarie 2015.

În aceeaşi conferinţă de presă, premierul a arătat cum în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut de la 670 de lei la 900 de lei în prezent. Mai exact, creşterea salariului minim în ultimii doi ani a fost făcută cu 50 de lei o dată la şase luni. De exemplu, în acest an, salariul minim a crescut de două ori. O dată la 1 ianuarie, ajungând la 850 de lei, a doua oară la 1 iulie, fiind de 900 de lei. Dacă Executivul ar menţine ritmul de creştere a salariului minim brut, anul viitor, acesta ar putea fi de 950 de lei, de la 1 ianuarie, și de 1.000 de lei, de la 1 iulie.

În aceste condiţii, anul viitor, cheltuielile salariale pe care angajatorii le au în prezent, prin creșterea salariului minim brut, vor fi aproximativ aceleași.

Astfel, la un salariul minim brut de 950 de lei, scenariile de plată lunară a CAS-ului pentru angajator ar fi de:

  • 198 de lei, la o cotă de 20,8% din salariu, în prezent;
  • 150,1 de lei la o cotă de 15,8% din salariu, prognozată.

Concret, suma pe care ar plăti-o angajatorii la CAS la salariul minim brut ar fi cu circa 48 de lei/lună mai puţin, comparativ cu actuala cotă.

Numai că, o dată cu majorarea salariului minim brut, restul contribuţiilor la stat pentru salariu s-ar majora. Pe lângă CAS, angajatorul trebuie să mai plătească la stat următoarele contribuţii:

  • Contribuţia la Fondul de Şomaj, de 0,5%;
  • Contribuţia la Fondul de Concedii şi Indemnizaţii, de 0,85%;
  • Contribuţia la Fondul de Garantare al Plăţii Creanţelor Salariale, de 0,25%;
  • Constribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), de 5,2%;
  • Constribuţia la Fondul de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, de 0,4%.

În plus, angajatul trebuie să vireze la bugetul de stat următoarele contribuţii:

  • CAS, de 10,5%;
  • Contribuţia la Fondul de Şomaj, de 0,5%;
  • Constribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), de 5,5%;
  • Impozitul pe venit, de 16%
  • Deducerea personală; se acordă pentru salariile de până la 3.000 de lei şi la locul unde se află funcţia de bază; poate fi de maximum 650 de lei, pentru cei care câştigă salariul minim şi întreţin mai mult de patru persoane.

Contribuţiile angajatului le reţine şi le virează angajatorul.

Astfel, în prezent, la un salariu minim brut de 900 de lei şi o cotă de CAS de 20,8% pentru angajator, costurile cu salariul pentru angajator sunt de 1152 de lei, dintre care 229 de lei din partea angajatului şi 252 de lei din partea angajatorului. De aici rezultă salariul minim net de 671 de lei.

La un salariu minim de 900 de lei şi CAS de 15,8% pentru angajator, atunci costurile cu salariul ar fi de 1107 lei, iar salariul minim net ar rămâne la aceeaşi valoare.

La un salariu minim de 950 de lei şi CAS de 15,8% pentru angajator, costurile firmei cu salariul ar fi de 1158 de lei, dintre care ale angajatului ar fi de 244 de lei şi ale angajatorului de 218 lei, iar salariul net ar fi de 706 lei.

În aceste condiţii, cu tot cu reducerea CAS-ului de 5% pentru angajator, costul total al unei firme cu un salariu minim pe economie, de la 1 ianuarie 2015, ar fi, lunar, cu circa 0,5% mai mare decât în prezent, respectiv de 6 lei.

Important! Dacă CAS-ul nu ar fi redus, de la 1 ianuarie 2015, la un salariu de 950 de lei, cheltuielile totale ar fi de 1216 de lei/lună, dintre care 244 de lei din partea angajatului şi 266 de lei din partea angajatorului, iar salariul net ar fi de 706 de lei.

Costurile la salariul brut de 1000 de lei cresc cu aproape 7%

La un salariu de 1000 de lei şi un CAS de 20,8%, cheltuielile salariale sunt de 1280 de lei, iar la un CAS de 15,8%, de 1230 de lei. Chiar şi în acest caz, încasările estimate la buget, la salariul minim brut, ar fi mai mari decât cele din prezent.

Prin creşterea salariului minim brut cu 100 de lei şi scăderea CAS-ului cu 5% la angajator, încasările la bugetul de stat ar fi cu aproape 6,8% mai mari decât în prezent, reprezentând 78 de lei, la salariul minim brut pe economie.

Este drept că această creştere a costurilor salariale pentru angajator nu este direcţionată direct în bugetul de pensii, dar impactul asupra bugetului de stat total devine mai mic decât era apreciat iniţial.

Totuși, în aceste condiţii, şi beneficiile anunţate pentru angajatori, respectiv sumele în plus pentru noi locuri de muncă şi/sau salarii, se diminuează. Mai exact, Guvernul ar putea încasa sume cu o valoare mai mică decât următoarele estimări:

  • 1,3 miliarde de lei din încasările în plus la CAS, CASS (contribuţia la asigurările sociale de sănătate), contribuţii de şomaj, impozit pe venit, din crearea de noi locuri de muncă;
  • 1,25 de miliarde de lei din încasările în plus din taxa pe valoarea adăugată (TVA), ca urmare a noilor investiţii, prin multiplicare;
  • 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimată la CAS.

De asemenea, şi veniturile suplimentare la buget, provenite din creşterea economică nominală mai mare în 2015, ar putea fi diminuate, deoarece o parte din aceasta se bazează pe investiţiile mai mari atrase prin reducerea CAS-ului cu 5%.

În schimb, reducerea CAS la angajator ar fi importantă pentru cei care achită salarii mari. De exemplu, la un salariu mediu brut de 2400 de lei, cât este în prezent, şi o cotă de CAS de 20,8% la angajator, costurile cu salariul sunt de 3072 de lei dintre care 705 lei pentru angajat şi 672 de lei pentru angajator, iar salariul mediu net de 1695 de lei.

La un salariu mediu brut de 2400 de lei şi un CAS de 15,8% la angajator, costurile cu salariul scad cu aproape 120 de lei, ajungând la circa 2952 de lei dintre care 705 lei pentru angajat şi 552 de lei pentru angajator, iar salariul mediu net rămâne de 1695 de lei.

Cronologie: O măsură aplicătă la un an de la anunţare

Ideea reducerii CAS la angajator a apărut în octombrie 2013, dar Guvernul a propus proiectul de lege pentru reducerea cu 5% a CAS-ului la angajator, pe 16 iunie. 

Mai exact, Victor Ponta a anunţat că Executivul intenţionează să scadă CAS-ul cu 5% la angajator, în octombrie 2013. La acea dată, măsura nu a fost implementată, deoarece Fondul Monetar Intenţional (FMI) nu a acceptat-o. În plus, oamenii politici şi cei de afaceri s-au arătat îngrijoraţi în ceea ce priveşte sumele din care Guvernul va acoperi deficitul creat la fondul de pensii prin reducerea CAS.

Totuşi, Guvernul nu a abandonat ideea. După numeroase discuţii cu FMI, pe 16 iunie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a prezentat, pe site-ul propriu, un proiect de lege prin care CAS-ul ar urma să fie redus cu 5% la angajator, începând cu salariile lunii octombrie. Această reducere urmează să se facă prin modificarea Codului fiscal. În plus, măsura ar fi asumată de Executiv fără acordul FMI-ului.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat pe 26 iunie și de Camera Deputaților pe 2 iulie, după care a fost trimis spre promulgare președintelui.

Conform procedurii legislative, pe 5 iulie, legea adoptată de Parlament a fost trimisă pentru promulgare preşedintelui. Promulgarea unei legi de către preşedintele României este ultima etapă înainte ca aceasta să fie publicată în Monitorul Oficial. Odată cu publicarea în Monitorul Oficial, o lege îşi produce efectele la trei zile de la publicare sau la o dată stabilită.

În cazul legii prin care CAS-ul ar fi redus cu 5% la angajator, Traian Băsescu a refuzat să o promulge, deoarece a susţinut că deficitul creat de implementarea măsurii ar fi prea mare.

Pentru a clarifica situaţia, Preşedintele i-a convocat pe Victor Ponta şi pe ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, la o întâlnire, care a avut loc luni 14 iulie.

În timpul întâlnirii, ministrul de Finanţe şi premierul nu i-au prezentat niciun fel de date preşedintelui, astfel încât acesta din urmă a susţinut în continuare că nu va promulga legea.

Prin reducerea CAS cu 5% pentru angajator, cheltuielile salariale totale scad cu 3,9%, comparativ cu cele virate în prezent la stat, indiferent de valoarea salariului. 

Preşedintele a trimis la reexaminare legea privind reducerea CAS-ului

Conform unui comunicat de presă al Preşedenţiei, în cursul zilei de 23 iulie, Traian Băsescu a trimis al reexaminare legea prin care ar fi fost redus cu 5% CAS-ul plătit de angajatori, deoarece măsura nu este sustenabilă.

În plus, preşedintele a precizat, într-o declaraţie de presă, că susţine reducerea CAS cu 5% la angajator, că este o măsură bună, dar are rezerve legate de sustenabilitatea acesteia.

„… deşi am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte modul cum reducerea CAS poate fi susţinută, până la acest moment nu am primit niciun document, nicio susţinere a Guvernului cu privire la sustenabilitatea măsurii”, a spus Traian Băsescu.

Potrivit motivării de reexaminare, în 2014, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 de miliarde de lei, conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

„Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru CAS datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,86 de miliarde de lei, în 2015, şi 5,564 de miliarde de lei, în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de lei, la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii”, se scrie în comunicatul de presă al Preşedenţiei.

În plus, Traian Băsescu a calificat deficitul de 18 miliarde de lei drept fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii.

„Toţi spun: nu are nimic, se va lua de oriunde, dar se vor plăti pensiile. Eu vă spun că am trăit zile când am constatat că n-aveam de unde să luăm. Or, această fragilizare, creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde de lei a deficitului la Fondul de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun, Doamne-fereşte, că nu se vor plăti pensiile, dar se creşte riscul ca la un moment dat să începem să amânăm plata pensiilor, să le mai mutăm pe luna viitoare ş.a.m.d., în funcţie de lichidităţi. Eu nu spun neapărat că se va întâmpla aşa, dar creşterea de la 12,5 la peste 18 miliarde, în care includ şi indexarea legală la pensii, este un lucru care nu trebuie făcut. Acesta este un deficit structural. Or, bătălia oricărei ţări responsabile este pentru reducerea deficitelor structurale. Astea nu-s ca restituirile. La restituiri ai plătit restituirea şi gata, nu mai are efecte în bugetele următoare. Deficitele structurale au efecte pe perioade lungi de timp şi trebuie absorbite planificat, în aşa fel încât de la an la an să reduci deficitul structural la fondul de pensii şi nu să-l creşti. Sigur, aici soluţia este în creşterea salariilor şi creşterea numărului de locuri de muncă, dacă Guvernul ar avea o asemenea prioritate. N-o are, dar trebuie să se gândească şi la acest lucru”, a argumentat preşedintele.

De altfel, Traian Băsescu a reamintit că, potrivit Legii pensiilor, la începutul fiecărui an, pensiile trebuie să fie crescute cu o medie formată din rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu brut.

În plus, dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimise spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, se precizează în comunicatul de presă al Preşedenţiei.

Mai exact, conform comunicatului de presă menţionat, Guvernul se referă doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă și nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

„Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program, atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, a motivat Traian Băsescu, în cererea de retrimitere la reexaminare a legii privind reducerea CAS cu 5%.

În plus, prin Legea nr. 83/2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (n.a. – MTO, în engleză, OFTM, în limba română), se precizeată în comunicatul de presă al Preşedenţiei.

De asemenea, Legea nr. 377/2013, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a modificat Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și OBTM care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal, s-a reamintit în motivarea de reexaminare a legii discutate.

Mai exact, conform motivării, în acest an, România are obligaţia să atingă un deficit structural de 1% din PIB, conform OBTM. Această ţintă înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB.

„… ca efect al adoptării acestei legi (n.a. – Tratatul Fiscal) s-a generat şi obligaţia de a ajunge, în anul 2015, la un deficit structural de minus 1% din produsul intern brut, ceea ce va însemna un deficit pe bugetul general consolidat de circa 1,5 – 1,4, undeva aici. Asta înseamnă că pentru a nu reduce cheltuielile cu personalul, cheltuieli materiale şi cheltuieli de investiţii, Guvernul ar trebui să aibă o creştere de venituri de 5 la 6 miliarde de lei, care s-ar adăuga la cele peste 5 miliarde generate de reducerea CAS”, a precizat Traian Băsescu.

Preşedintele a completat că, pe lângă deficitul de minus 1%, România a ratificat un tratat prin care, în anii următori, trebuie să ajungă la buget excedentar, pentru a nu mai mări datoria publică, care oricum bate în jurul cifrei de 40% şi mai are doar doi paşi până la 60%, limita maximă.

În plus, în motivare, se scrie că trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu FMI, UE şi BM, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, să atingă obiectivul structural şi să menţină un deficit al bugetului consolidat.

„În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de <mecanismul de TOP-UP>, respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană”, se subliniază în documentul de presă al Preşedenţiei.

Traian Băsescu a spus că o întrerupere a acordului cu Fondul atrage imediat suspendarea alocării suplimentare de 10% din fonduri europene pentru proiectele derulate din fondurile de coeziune.

„Deci România ar trebuie să cofinanţeze 15% din valoarea proiectului în loc de 5%, ceea ce ar implica o creştere a alocării bugetare pentru derularea proiectelor cu bani europeni”, a explicat preşedintele.

Conform motivării de reexaminare, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale.

„O altă obligaţie pe care o avem încă din perioada de preaderare la NATO este aceea de a avea un buget de 2,38% alocat armatei. Sigur, astăzi nu mai vorbeşte nimeni de perioada de preaderare, vorbim de ceea ce este în interiorul NATO şi anume, alocarea a 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile de apărare. Nu ştiu dacă Guvernul va atinge 2% din produsul intern brut, dar o creştere de măcar 0,3 – 05% din produsul intern brut la bugetul apărării trebuie să se facă, ceea ce înseamnă alte 2 la 4 miliarde de lei. Punem 2, iau minimumul, plus 11 din Obiectivul pe Termen Mediu sau MTO sau, ca să înţeleagă premierul, «em ti oo». Deci înseamnă că am avea nevoie de vreo 13 miliarde venituri în plus faţă de veniturile acestui an. (…) Aici discutăm de execuţia bugetară planificată, iar anul trecut execuţia bugetară a fost mai mică decât planificatul cu circa 10 miliarde, iar anul acesta, pe primele şase luni, deşi nu sunt încă cifre definitive, deficitul de încasări este de circa 2,4 miliarde. Deci domnul prim ministru trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă. Şi atunci cât de credibil este când afirmă că va avea bani?”, a adăugat Traian Băsescu.

În plus, preşedintele a afirmat că a trimis la reexaminare reducerea CAS-ului cu 5% la angajator, deoarece pe primul semestru şomajul a crescut, de la 7,1%, la sfârşitul anului trecut, la 7,3%.

„…  creştere a şomajului înseamnă diminuarea veniturilor în fondul de pensii şi trecerea celor care şi-au pierdut locurile de muncă în altă cheltuială, cea care vizează ajutoarele de şomaj”, a argumentat Traian Băsescu.

De asemenea, Preşedintele a susţinut că, dacă ar fi promulgat legea de reducere a CAS,  un alt risc era creşterea taxelor, respectiv cele pe proprietate, pe automobile, a cotei unice.

„Şi, în sfârşit, un alt risc prin promulgarea legii şi implicit adâncirea deficitului la fondul de pensii ar fi reducerea şi mai puternică a investiţiilor susţinute din bugetul de stat, ceea ce duce la efecte contrare aşteptărilor Guvernului, duce la reducerea numărului de locuri de muncă”, a completat Traian Băsescu.

Pe lângă cele de mai sus, Preşedintele a susţinut că Executivul trebuie să discute soluţiile prin care compensează reducerea CAS-ului cu FMI şi UE pentru compensarea excedentului de deficit creat la fondul de pensii, ceea ce ar preveni întreruperea acordului cu FMI.

De asemenea, Traian Băsescu a menţionat că ar trebuie să se aştepte să se vadă cum arată şi noul Cod Fiscal, pentru a şti ce taxe cresc, ce taxe scad şi CAS-ul să fie aplicat numai după se face bugetul anului 2015. (Despre proiectele rescrise ale Noului Cod fiscal şi Noului Cod de procedură fiscală puteţi citi în articolele „Legile privind fiscalitatea ar putea avea o nouă structură” şi „Guvernul a retras din dezbatere publică două dintre cele mai importante legi pentru cetăţeni”.)

În motivarea de reexaminare s-a menţionat şi că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate.

Parlamentul a respins solicitarea președintelui

Solicitarea președintelui a fost respinsă de Senat, pe 25 august, și de Camera Deputaților, pe 9 septembrie. 

Potrivit procedurii legislative, legea de reducere a CAS cu 5% la angajator a fost promulgată, pe 18 septembrie, de președinte, care are dreptul să retrimită o lege la reexaminare o singură dată.

În aceste condiții, legea a fost publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 22 septembrie, deoarece nu există nicio altă precizare în actul normativ.

Resurse articole

În fişierul ataşat puteţi citi o parte din prezentarea susţinută de Victor Ponta pe 22 iulie şi Legea de reducere a CAS-ului cu 5% la angajator, forma trimisă spre promulgare preşedintelui.

Prezentare Victor Ponta_22 iulie 2014 

Legea reducerii CAS cu 5% la angajator

Important! Știrea inițială a fost publicată pe 24 iulie și a fost actualizată de fiecare pe măsură ce au apărut noi informații.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: