Skip to content

Cum atestați că sunteți asigurat în sistemul de sănătate

22 Septembrie 2014

asigurat in sistemul public_salariat_adeverintaDovadă că o persoană este asigurată în sistemul public, respectiv că și-a plătit contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), se poate face printr-o adeverință sau prin accesarea unei aplicații, conform unui act normativ care a intrat recent în vigoare. Această măsura este folosită în paralel cu cardurile de sănătate, în care se va menționa dacă persoanele sunt asigurate în sistemul public sau nu, deoarece distribuirea celor din urmă a început acum câteva zile și se estimează că se va încheia peste patru ani. 

Potrivit Ordinului Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) nr. 581/2014 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România sunt, după caz:

  • adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări în evidenţa căreia este înscris asiguratul

sau

  • documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, constituit în baza Registrului unic de evidenţă al asiguraţilor.

Acest act normativ a intrat în vigoare de la 19 septembrie, când a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr 685.

Conform Ordinului CNAS, această măsură – dovada calităţii de asigurat prin unul dintre cele două documentele – este una tranzitorie până la înlocuirea cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate. Acest card a început să fie distribuit de pe 19 septembrie, când au intrat în vigoare normele privind dobândirea calităţii de asigurat. Într-un comunicat de presă al CNAS se menționează că distribuirea acestor carduri, făcută în parteneriat cu Poșta Română, se va încheia peste patru ani.

„Datele necesare pentru stabilirea calităţii de asigurat vor fi transmise în mod gratuit caselor de asigurări de către autorităţile, instituţiile publice şi alte instituţii, pe bază de protocol, cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare”, se precizează în Ordinul CNAS nr. 581/2014.

Cum pot verifica furnizorii, dacă pacienții sunt asigurați 

Conform recentului act normativ al CNAS, modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în câmpul „CNP” din aplicaţia instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html.

Dacă persoana care necesită servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale, cu excepţia celor din pachetul minim de servicii medicale, ca urmare a interogării aplicaţiei, apare neasigurată, aceasta va face dovada calităţii de asigurat cu adeverinţa de asigurat.

Ce documente sunt necesare pentru a obține adeverința de la casa de asigurări

Potrivit Ordinului CNAS nr. 581/2014, pentru obţinerea adeverinţei de asigurat, persoana se adresează casei de asigurări de sănătate la care aceasta este luată în evidenţă, prezentând documentele necesare dovedirii calităţii de asigurat, respectiv actul de identitate valabil la data solicitării și unul dintre următoarele documente:

  • persoanele asigurate care realizează venituri din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit: adeverinţa de salariat eliberată de angajator; adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii;
  • persoanele fizice cu venituri impozabile: documentul justificativ că a început plata contribuţiei în condiţiile legii; adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii;
  • tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani: declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă sau alte venituri impozabile şi un document valabil din care să rezulte că au calitatea de elev sau student avizat de instituţia de învăţământ; adeverinţa de asigurat este valabilă pe durata anului şcolar sau universitar şi 3 luni de la data finalizării acestuia, până la împlinirea vârstei de 26 de ani;
  • studentul-doctorand care desfăşură activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână: contractul în baza căruia desfăşoară activităţi didactice în limita a 4 – 6 ore, declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă sau alte venituri impozabile, adeverinţă eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte că are calitatea de student-doctorand; adeverinţa de asigurat este valabilă pe durata anului universitar;
  • tinerii cu vârsta de până la 26 de ani, care provin din sistemul de protecţie a copilului: documentul care atestă că au fost incluşi într-un sistem de protecţie a copilului, declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă, documentul eliberat de primăria din localitatea de domiciliu prin care să ateste că nu beneficiază de ajutor social în condiţiile legii; adeverinţa de asigurat este valabilă până la împlinirea vârstei de 26 de ani;
  • soţul, soţia şi părinţii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate: documentele care atestă relaţia de rudenie sau căsătoria cu persoana asigurată, declaraţia pe propria răspundere din care rezultă că nu realizează venituri proprii, precum şi declaraţia pe propria răspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declară că are în întreţinere persoana respectivă; adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii;
  • beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu completările ulterioare, ai Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ai Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ai Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare: documentele doveditoare că se încadrează în una dintre categoriile de beneficiari ai acestor legi, declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri impozabile, altele decât cele prevăzute de legile speciale; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei potrivit protocolului încheiat cu instituţia la care figurează;
  • persoanele cu handicap: certificatul de încadrare într-un grad de handicap, declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, în afara celor prevăzute de legea prin care li s-a stabilit această calitate; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei potrivit protocolului încheiat cu instituţia la care figurează;
  • bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni: adeverinţa medicală eliberată de medicul curant sau de medicul coordonator al programului de sănătate, declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii;
  • femeile însărcinate sau lăuze: adeverinţa medicală, certificatul de naştere al copilului – pentru lăuze, precum şi declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri sau documente justificative că realizează venituri lunare sub salariul de bază minim brut pe ţară; adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii;
  • persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau se află în concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani: decizia emisă de direcţiile judeţene de muncă, familie şi egalitate de şanse, respectiv de Direcţia de Muncă, Familie şi Egalitate de Şanse a Municipiului Bucureşti; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare sau plăţi compensatorii din bugetul asigurărilor de şomaj: decizia şi/sau adeverinţa eliberate/eliberată de instituţiile care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj sau cuponul mandatului poştal de achitare a drepturilor, talonul de plată prin cont deschis la o unitate bancară din luna anterioară; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • persoanele care sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane şi se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii: adeverinţa eliberată de instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, din care să rezulte că se află în această situaţie; adeverinţa este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare: declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri impozabile şi adeverinţa eliberată de primăria localităţii de domiciliu, din care să rezulte că acestea se încadrează în categoria persoanelor care au dreptul la ajutor social, în condiţiile legii; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • pensionarii: cuponul mandatului poştal de achitare a drepturilor, talonul de plată prin cont curent personal deschis la o unitate bancară, din luna anterioară, sau decizia de pensionare, după caz, pentru situaţia în care nu s-a realizat plata pensiei, decizia asupra capacităţii de muncă, precum şi declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri impozabile, altele decât cele realizate din pensii; în cazul pierderii acestor documente sau până la dobândirea lor, calitatea de pensionar poate fi dovedită cu o adeverinţă eliberată de instituţia plătitoare a pensiei; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • personalul monahal al cultelor recunoscute: declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri impozabile şi adeverinţa eliberată de unităţile de cult; adeverinţa de asigurat este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea;
  • persoanele care nu realizează venituri: dovada plăţii contribuţiei pe ultimele 6 luni şi luna curentă, în condiţiile legii; adeverinţa de asigurat are valabilitate pe întreaga perioadă în care s-a plătit contribuţia, în condiţiile legii.

Important! Pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, părinții trebuie să prezinte actul de identitate sau certificat de naştere, după caz, valabil la data când solicită adeverința de asigurat. Această adeverinţă este valabilă până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Pentru a obține adeverința de asigurat, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate trebuie să prezinte adeverinţa emisă de instituţia respectivă sau de instituţia în grija căreia se află persoana. În acest caz, această adeverinţa este valabilă până la data specificată în documentul justificativ sau până la închiderea categoriei în luna de raportare, efectuată de instituţia abilitată cu raportarea.

Cetăţenii străini sunt obligați să prezinte la casa de sănătate documentul de identitate valabil la data solicitării (carte de identitate, paşaport, permisul de şedere), precum şi orice alt document justificativ că a început plata contribuţiei în condiţiile legii. Adeverinţa de asigurat este valabilă 3 luni de la data emiterii.

Important! Pentru a atesta calitatea de asigurat, casele de asigurări nu pot solicita alte documente decât cele prevăzute în Norme metodologice din Ordinul CNAS nr. 581/2014.

Asiguratul are obligaţia să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări, dacă își modifică datele de identitate sau încadrarea în categoria de asiguraţi.

Dacă persoanele nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile în baza cărora au beneficiat de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei sau cu plata contribuţiei din alte surse, valabilitatea documentului justificativ încetează de drept de la acea dată.

Pentru persoanele care se află în incapacitate sau imposibilitate de a se deplasa la casa de asigurări, eliberarea adeverinţelor se face prin corespondenţă, documentele fiind comunicate de aceste persoane în copie.

Casele de asigurări au obligaţia de a îndeplini orice demers legal potrivit domeniului lor de competenţă, astfel încât accesul asiguraţilor la pachetul de servicii medicale de bază să nu fie împiedicat de procesul de eliberare a adeverinţelor de asigurat.

Procesul de eliberare a adeverinţelor care atestă calitatea de asigurat este un proces continuu. Pentru asigurarea accesului liber la pachetul de servicii medicale de bază, persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pot face dovada calităţii de asigurat prin accesarea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări, a aplicației de pe site-ul CNAS sau pe baza documentelor menționate mai sus.

Important! Dacă salariații au nevoie de o adeverință de asigurat și NU o pot obține în timp util de la casa de sănătate, ei își pot atesta calitatea de asigurat la sistemul public doar prin adeverința primită de la angajator. Totuși, salariații sunt obligați să depună la furnizorul de servicii medicale, precum medicul de familie sau o farmacie, adeverința de asigurat obținută de la casa de sănătate, chiar și după ce au beneficiat de serviciile medicale.

Evidenţa asiguraţilor la nivelul caselor de asigurări se realizează pe baza codului numeric personal (CNP) sau codului unic de identificare din sistemul de asigurări sociale de sănătate, prin Sistemul informatic unic integrat. Excepţie fac străinii cărora nu li s-a atribuit CNP-ul, dar care trebuie luați în evidenţă de casele de asigurări. Acestora adeverinţa de asigurat li se eliberează pe baza numărului unic de identificare atribuit în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Cine sunt asigurați

În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Codului fiscal (CF) şi Ordinului CNAS nr. 581/2014, sunt asiguraţi:

  • toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi care fac dovada plăţii contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
  • cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fondul de sănătate;
  • cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (n.a. – din care fac parte Islanda, Liechtenstein, Norvegia) şi Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi obţinut dreptul de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fondul de sănătate;
  • persoanele din statele membre ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier, şi anume desfăşoară o activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întorc de regulă zilnic sau cel puţin o dată pe săptămână şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fondul de sănătate;
  • pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate şi fac dovada plăţii contribuţiei la fondul de sănătate.

Asiguraţii au dreptul la pachetul de bază de la data începerii plăţii contribuţiei la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în condiţiile legii, inclusiv obligaţii fiscale accesorii datorate pentru creanţele fiscale.

Persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.

Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează:

  • pentru cetăţenii români, odată cu pierderea dreptului de domiciliu în România, precum şi dacă nu își mai achită contribuțiile;
  • pentru cetăţenii străini şi apatrizii, odată cu pierderea dreptului de şedere în România, precum şi dacă nu își mai achită contribuțiile;
  • pentru cetăţenii statelor membre ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, odată cu pierderea dreptului de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, precum şi dacă nu își mai achită contribuțiile;
  • pentru lucrătorii frontalieri, odată cu pierderea calităţii de lucrător frontalier, precum şi dacă nu își mai achită contribuțiile;
  • pentru pensionarii care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, de la data la care pensionarilor sistemului public de pensii din România nu li se mai reţine contribuţia la fond, calculată asupra veniturilor din pensia cuvenită în acest sistem.

În plus, drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei la fond.

Care este valoarea contribuției de sănătate

Conform Codului fiscal, CASS-ul este de 5,5% contribuţia individuală și de 5,2% contribuţia datorată de angajator. Valoarea minimă a acestei contribuții, raportată la salariul minim brut pe țară, este în prezent de 27 de lei.

Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, entităţile asimilate angajatorului şi persoanele fizice, după caz, au obligaţia de a calcula, de a reţine şi vira contribuţia la termenele de plată a contribuţiei stabilite în conformitate cu prevederile CF şi obligaţia depunerii declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

În cazul plăţilor efectuate de persoanele fizice, obligaţia la fond se consideră plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele fiscale ale ANAF.

Coasiguraţii, respectiv soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflate în întreţinerea unei persoane asigurate cu sau fără plata contribuţiei, îşi păstrează calitatea de asigurat şi drepturile care decurg din aceasta numai în perioada în care persoana în a cărei întreţinere se află are calitatea de asigurat. Coasiguraţii nu pot avea la rândul lor coasiguraţi, conform Legii nr. 95/2006.

Persoanele care nu realizează venituri şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, pentru a dobândi calitatea de asigurat, au obligaţia să plătească, lunar, CASS de 5,5%.

Persoanele care au obligaţia să se asigure, care nu pot dovedi plata contribuţiei şi care nu se încadrează în categoriile de persoane care beneficiază de asigurarea de sănătate fără plata contribuţiei, plătesc CASS-ul lunar calculat prin aplicarea cotei prevăzute în CF la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii.

În plus, pentru a obţine calitatea de asigurat, aceste persoane sunt obligate să achite contribuţia legală pe ultimele 6 luni şi a lunii curente, calculată la salariul minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii, calculându-se majorări de întârziere dacă nu au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie privind obligaţiile fiscale. Dacă aceste persoane au realizat venituri impozabile pe perioada termenelor de prescripţie, recuperarea sumelor restante cu titlul de contribuţie, precum şi accesoriile fiscale se realizează de ANAF, prin organele fiscale teritoriale, în condiţiile legii.

Cetăţenii străini care au obţinut permis de şedere în România au obligaţia plăţii contribuţiei asupra veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României, în condiţiile legii, cu respectarea termenului de prescripţie a contribuţiei şi calculându-se accesorii fiscale.

Străinii beneficiari ai unei forme de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, sunt obligaţi, pentru a obţine calitatea de asigurat, să plătească CASS-ul începând cu data obţinerii formei de protecţie. Dacă aceștia nu realizează venituri impozabile, ei plătesc contribuţia lunară calculată la un salariu minim brut pe ţară în vigoare la data plăţii.

Pentru lucrătorii migranţi care îşi păstrează domiciliul sau reşedinţa în România, CASS-ul se calculează la veniturile obţinute din contractele încheiate cu un angajator străin şi care se impozitează în România. Această prevedere  nu se aplică în cazul lucrătorilor migranţi care îşi desfăşoară activitatea în țările UE sau în statele cu care România are încheiate acorduri de securitate socială şi care sunt asiguraţi în respectivele sisteme de securitate socială.

Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei, aceştia datorează după acest termen obligaţii fiscale accesorii, potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale.

Persoanele care nu pot face dovada plăţii contribuţiei beneficiază numai de pachetul minimal de servicii medicale până la plata contribuţiei în condiţiile legii. Diminuarea are loc după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei datorate fondului. Dacă aceste persoane încep să plătească contribuţia curentă la fond au dreptul la pachetul de servicii medicale de bază de la data începerii plăţii contribuţiei, urmând ca sumele restante să fie recuperate de ANAF, în conformitate cu Codul de procedură fiscală.

Dacă persoanele care sunt asigurate fără plata contribuţiei sau cu plata contribuţiei din alte surse nu mai îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în una dintre aceste categorii, documentul prin care face dovada că este asigurat îşi încetează de drept valabilitatea. Urmarea este că aceste persoane vor beneficia numai de pachetul minimal de servicii medicale până la plata contribuţiei în condiţiile legii.

Începând cu data intrării în vigoare a actului normativ din 19 septembrie, Ordinul CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 24 septembrie 2007 a fost abrogat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: