Skip to content

Cheltuielile și veniturile românilor s-au redus în trim II față de trim I

6 Octombrie 2014

venituri_cheltuieli_Romania_economisire_trimestrul II 2014_gospodarieVeniturile și cheltuielile gospodăriilor au fost mai mici în perioada aprilie – iunie decât între ianuarie și martie, reiese dintr-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS). În concordanță cu aceste rezultate, și suma care le rămâne în plus românilor după ce își fac toate cheltuielile s-a redus.

În trimestrul II 2014, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2452 lei, din care cele băneşti medii au reprezentat 85,1%, conform unui comunicat de presă al INS.

Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2210 lei lunar pe o gospodărie dintre care  72,5% au reprezentat cheltuielile de consum medii.

Aceste sume sunt cu câteva procente mai mici decât în primele trei luni ale acestui an.

Veniturile bănești au crescut cu 3%

Potrivit INS, pe baza rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul II 2014, veniturile totale medii lunare s-au redus, comparativ cu trimestrul I, cu 1%, reprezentând, în termeni nominali, lunar, 2452 de lei pe gospodărie şi 919 lei pe persoană.

Cu toate acestea, ponderea veniturilor bănești a crescut cu 3%, fiind de 85,1%, iar a celor în natură s-a redus cu 17,6%. În perioada aprilie – iunie, veniturile băneşti au fost, în medie, lunar, de 2087 de lei pe gospodărie (782 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 365 de lei pe gospodărie (137 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor), fiind urmate de veniturile din prestaţii sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%), potrivit INS.

„Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul II 2014, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,4% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor”, se subliniază în documentul de presă al Institutului.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

În rural, sursele de venituri ale gospodăriilor au avut următoarea structură:

  • producţia agricolă – 36,3% din totalul veniturilor dintre care 26,6% din totalul veniturilor a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii și 9,7% veniturile băneşti din agricultură;
  • veniturilor salariale – 30%;
  • veniturile din prestaţii sociale – 25,8%.

Conform INS, în medie, un român câștigă, lunar, 919 lei dintre care 85% din venituri bănești, iar 15% în natură. Venituri apropiate această sumă obțin, lunar, salariații, 1166 de lei, și pensionarii, de 885 de lei. Sub această sumă câștigă agricultorii, de 610 lei, și șomerii, de 534 de lei.

În prezent, salariul minim brut garantat pe economie este de 900 de lei, iar cel net de 672 de lei, începând cu 1 iulie.

Astfel, majoritatea românilor obțin venituri cât salariul minim pe economie.  

Românii alocă 0,4% pentru investiții

Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul II 2014, în medie, cu 0,7% mai mici decât în trimestrul I, ajungând la 2210 lei lunar pe gospodărie (828 lei pe persoană) şi au reprezentat aproximativ 90% din nivelul veniturilor totale.

Cel mai mult a cheltuit în perioada aprilie – iunie un salariat, de aproximativ 1044 de lei, urmat de un pensionar, cu 782 de lei, de un agricultor, cu aproape 594 de lei, și de un șomer, cu 521 de lei.

În aceste condiții, diferența dintre venituri și cheltuieli a fost cu aproape 3,6% mai mică în perioada aprilie – iunie decât între ianuarie și martie, ajungând la 242 de lei.

Important! Făcând o medie între diferența dintre venituri și cheltuieli din trimestrul I și cea din cel de-al doilea, rezultă că, în total, o gospodărie din România ar fi putut economisi în primele șase luni ale acestui an, în medie, aproape 1480 de lei. Astfel, deși majoritatea românilor are în medie venituri cât salariul minim pe economie, dacă sunt membrii unei familii au șanse să economisească, deoarece împart cheltuielile comune.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt următoarele:

  • consumul de bunuri alimentare și nealimentare – 72,5%, la fel precum în primul semestru;
  • servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor – 16,8%;
  • acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia
    gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) – 7%.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,4%, iar alte cheltuieli 3,3%, se subliniază în comunicatul INS.

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.

„Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu 47 de lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, se mai scrie în documentul INS.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2014, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor, fiind cu 0,8% mai mari decât în primele trei luni ale anului.

Aceste cheltuieli au fost urmate de cele pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, 15,6% din consum, de băuturi alcoolice și tutun, reprezentând 7,8%, de transport, cu 7,3%, și de îmbrăcăminte și încălțăminte, cu 5,1%.

Ponderi mai mici de-atât au fost pentru comunicații și sănătate, ambele cu 4,7%, urmate de mobilier, dotarea și întreținerea locuinței, cu 3,9%, după care au fost recreere și cultură, precum și diverse produse și servicii, fiecare cu câte 3,8%.

Cel mai puțin s-a alocat pentru educație, 0,5%, urmată de categoria hoteluri, cafenele și restaurante, cu 1,5%.

„O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul II 2014, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (15,6%)”, se precizează în comunicatul INS.

Metodologie

Veniturile băneşti reprezintă ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi  instituţii similare, împrumuturile şi creditele primite).

Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale constituie ansamblul veniturilor băneşti şi în natură (evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii) sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor acordate ca procent sau în sume fixe pentru condiţiile deosebite de muncă (prevăzute de lege sau prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul nelucrat plătit, a premiilor şi beneficiilor din profitul net, alte venituri asimilate salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri şi împrumuturi etc.).

Veniturile din agricultură reprezintă ansamblul încasărilor băneşti de la societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări (de curte şi de casă) şi din prestarea unor munci agricole.

Veniturile din activităţi neagricole independente sunt compuse din ansamblul încasărilor băneşti din fapte de comerţ, prestări de servicii, practicarea unei meserii, din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală.

Veniturile din prestaţii sociale adună încasările băneşti din prestaţii de protecţie socială şi anume: veniturile din pensii; alte venituri asimilate pensiilor; indemnizaţiile pentru concedii de boală şi maternitate; prestaţiile din fondul de şomaj; prestaţiile familiale; prestaţiile de asistenţă socială şi alte prestaţii.

Veniturile din proprietate constituie ansamblul încasărilor băneşti din cedarea folosinţei bunurilor, ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/deschise de investiţii, a depozitelor la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare (arende, chirii, dividende, dobânzi).

Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie.

Veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind:

  • contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.); evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor din luna de referinţă pe regiuni de dezvoltare;
  • contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (evaluate la preţul de vânzare al zilei).

Cheltuielile băneşti constituie ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie (inclusiv contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale, exclusiv sumele depuse la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele restituite) efectuate pentru: cumpărarea produselor alimentare (consumate şi neconsumate în perioada de referinţă), mărfurilor nealimentare şi plata serviciilor; investiţii; producţie; plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, cotizaţiilor; alte cheltuieli băneşti.

Contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare din resursele proprii ale gospodăriilor reprezintă expresia valorică a consumului uman şi furajer de produse alimentare şi a unor produse nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (producţia agricolă, stocurile perioadelor precedente, produse prelucrate în gospodărie, produse primite în dar sau pentru muncă etc.).

Cheltuielile totale de consum curpind ansamblul cheltuielilor efectuate de populaţie pentru necesităţile de consum curent (produse alimentare, mărfuri nealimentare, servicii) şi intrate în consum, contravaloarea consumului uman de produse agroalimentare din resursele proprii ale gospodăriei.

Cheltuielile totale pentru consumul alimentar constituie ansamblul cheltuielilor băneşti şi în natură aferente acoperirii necesităţilor alimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp.

Cheltuielile totale pentru mărfuri nealimentare sunt formate din ansamblul cheltuielilor băneşti şi în natură aferente acoperirii necesităţilor nealimentare ale unei gospodării sau persoane, într-o anumită perioadă de timp.

Cheltuielile pentru plata serviciilor reprezintă ansamblul cheltuielilor băneşti efectuate de o gospodărie sau o persoană, într-o anumită perioadă de timp, pentru plata serviciilor.

Cheltuielile pentru alimente şi băuturi neconsumate cuprind ansamblul cheltuielilor pentru cumpărarea produselor alimentare care nu au fost consumate în luna de referinţă, rămânând în stoc sau fiind destinate altor scopuri (pentru prelucrare, hrana animalelor şi păsărilor, date în dar,
pierderi).

Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe constituie ansamblul cheltuielilor băneşti destinate plăţilor cu caracter obligatoriu către sistemul fiscal (impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: