Skip to content

Update 2: A intrat în vigoare actul normativ prin care persoanele fizice își vor putea achita taxele cu cardul, la ghișeu

7 Octombrie 2014

ANAF_platile cu cardul_card bancar_persoana fizica_amenzi_taxe_cum platescPersoanele fizice își vor putea achita taxele și impozitele cu cardul, atunci când plătesc la ghișeul instituțiilor, comisionul fiind suportat de la bugetul de stat, conform unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului (OUG). Deși nu exisă nicio prevedere, în prezent, persoanele fizice pot plăti cu cardul taxele și impozitele, prin virament bancar și internet banking, dar comisionul îl suportă contribuabilul, fiind un serviciu pus la dispoziție de bănci. Autoritățile cunosc această situație, dar menționează că introduc plata cu cardul la ghișeu, deoarece persoanele fizice nu au încredere în sistemul on-line.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP), prin Trezoreria Statului, poate oferi instituţiilor publice servicii de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată (n.a. – POS-uri), cu condiţia autorizării în acest scop de către cel puțin unul dintre sistemele Mastercard, VISA sau alte sisteme similare, conform OUG nr. 62/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.

Acest act normativ a intrat în vigoare astăzi, 7 octombrie 2014, când a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 729. Proiectul de OUG a fost publicat pe site-ul Finanțelor, la secțiunea Transparență decizională, pe 25 septembrie, după care a fost adoptat de Guvern, în ședința din 1 octombrie. În cadrul ședinței de Guvern, din 1 octombrie, a fost aprobată ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, conform unui comunicat de presă al MFP, de la începutul lunii octombrie.

Noul sistem de plată va fi implementat în 6 – 12 luni, conform Notei de fundamentare a proiectului de act normativ, dar nu s-a anunțat de la care dată va începe acest proces. Totuși, Ioana Petrescu, ministrul Finanțelor Publice, a spus, la sfârșitul lunii septembrie, că deja a începutul discuțiile cu furnizorii de sisteme de plată cu cardul.

Plata cu cardul o vor putea face doar persoanele fizice 

Serviciile de acceptare de plată prevăzute în OUG sunt aplicabile pentru impozitele și taxele achitate de persoanele fizice.

Totuși, Finanţele pot presta serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată a veniturilor bugetului general consolidat şi de la persoane juridice, potrivit recentului act normativ.

„Tipurile de venituri care pot fi achitate de către persoanele juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza analizei funcţionale efectuate de minister în vederea stabilirii tipurilor de venituri a căror plată se poate face prin sistem”, se subliniază în OUG nr. 62/2014.

Astfel, la un moment dat, și persoanele juridice își vor putea plăti impozitele cu cardul.

În plus, MFP poate presta serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată şi pentru alte persoane juridice care încasează venituri ale bugetului general consolidat sau alte sume prevăzute de lege, de la persoane fizice sau juridice, conform actului normativ care a intrat în vigoare pe 7 octombrie. De asemenea, tipurile de venituri prevăzute de lege sau sumele care pot fi achitate către aceste persoane juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suportă comisionul, în acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Toți contribuabilii persoane fizice care dețin carduri aparținând unui sistem de plată ce va accepta autorizarea (Mastercard, VISA sau altele), își vor putea achita printr-un punct unic toate impozitele și taxele administrate de către ANAF, primării și alte instituții. Un important avantaj este că vom putea conecta la acest sistem toate instituțiile publice, adică aproximativ 5000 – vorbim de primării, ANAF, toate instituțiile publice, a declarat Ioana Petrescu, într-un comunicat de presă al MFP.

Finanțele au purtat deja discuții cu reprezentanții principalelor sisteme de plată din România (Mastercard și VISA), care doresc să fie autorizați, se mai scrie în documentul de presă. 

Estimăm că într-o perioadă de 6 luni – 1 an timp în care se va face licențierea, dezvoltarea sistemelor persoanele fizice să-și poată achita cu cardul toate impozitele și taxele la Trezorerie. Eu sunt optimistă și am încredere ca impozitele și taxele pentru 2015 le voi plăti cu cardul la Trezorerie. Dacă vom implementa rapid procedurile, vom fi prima țară din lume care vom avea un punct unic de plată cu cardul pentru toate taxele și impozitele”, a precizat Ioana Petrescu.

Comisioanele vor fi suportate de stat

Potrivit OUG nr. 62/2014, în vederea autorizării trezoreriei, MFP primeşte de la entităţile de plăţi Mastercard, Visa sau altele asemenea un acord prin care acestea acceptă autorizarea acesteia.

Comisioanele solicitate de emitenții cardurilor și de către sistemele de plăți vor fi de maximum 0,3% din valoarea fiecărei tranzacții și vor fi suportate de la bugetul de stat.

În plus, nu vor fi acceptate comisioane fixe sau alte costuri suplimentare și nu se vor constitui nici un fel de garanții de către Trezoreria Statului și instituții publice. De asemenea, nu se va accepta solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv licențe, mentenanțe, update sau upgrade, de către emitenții cardurilor sau sistemele de plăți pentru Trezoreria statului și instituții publice, conform recentului act normativ.

Plata comisionului pentru aceste tranzacții se realizează prin debitare directă și/sau prin emiterea de facturi la termenele stabilite de către sistemele de plată, fără a depăși valoarea comisionului datorat pentru tranzacțiile dintr-o lună calendaristică, se subliniază în OUG din 7 octombrie. În cazul plăților comisionului prin debitare directă,  sistemele de plăți emit la data debitării și documentele justificative.

Potrivit unui comunicat de presă al MFP, din 25 septembrie, comisionul de 0,3% este corelat cu Proiectul de Regulament privind comisioanele interbancare pentru operațiunile de plată utilizând cardul care prevede plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzacții la 0,2% din valoarea tranzacției pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit. Proiectul de Regulament este elaborat de Comisia Europeană.

În prezent, comisioanele interbancare, reprezentând plăţile realizate între băncile acceptante şi băncile emitente pentru tranzacţiile pentru utilizarea cardurilor de plată, se situează între 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacţiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii acceptante (proprietara ATM-ului) şi 1% (standard), 1,5% (e-commerce) şi 0,7% (petrol) pentru tranzacţiile POS, în care comisionul este plătit de banca acceptantă băncii emitente, se mai scrie în Nota de fundamentare a OUG. În cazul sumelor achitate către comercianți, aceste comisioane sunt recuperate de către băncile acceptante de la beneficiarii sumelor.

Pe lângă prevederile legate de comision, Trezoreria Statului va accepta conectarea la un sistem de plată, dacă vor fi îndeplinite și următoarele condiții cumulative:

  • sistemele de plăți acceptă desfășurarea anuală, împreună cu Trezoreria Statului, de acțiuni de promovare și educare a contribuabilior în scopul utilizării sistemelor electronice de plăți; la solicitarea sistemelor de plăți Trezoreria Statului poate accepta și participarea la alte acțiuni de promovare a sistemelor de plăți electronice;
  • furnizarea serviciilor de acceptare de plăți la nivelul instituțiilor publice se poate realiza și direct prin intermediul Trezoreriei Statului, fără conectarea sau definirea instituțiilor publice drept comercianți și fără solicitarea de comisioane sau alte costuri de către emitenții cardurilor sau sistemelor de plăți pentru Trezoreria Statului și instituțiile publice;
  • restituirea sumelor către plătitori, inclusiv operațiunile de tip refuz la plată, se efectuează potrivit legislației naționale în vigoare și normelor metodologice, pe care urmează să le emită MFP.

În aceste condiții, din a doua parte a anului viitor, contribuabilii persoane fizice și-ar putea achita taxele și impozitele cu cardul, la ghișeul instituțiilor, suma fiind aceeași precum la plata cash.

Diferențele de curs vor fi suportate de la buget 

Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea și mentenanța aplicațiilor pentru serviciile de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului, conform OUG nr 62/2014.

În plus, cheltuielile privind prestarea serviciilor de procesare, decontare, comunicații și alte servicii sau resurse necesare activității de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată se suportă din bugetul de stat sau, după caz, din bugetul Trezoreriei Statului.

Diferențele de curs nefavorabile aferente tranzacțiilor cu cardul, în valută, se suportă din bugetul de stat. Diferențele de curs favorabile aferente tranzacțiilor cu cardul, în valută, se fac venit la bugetul statului”, se precizează în actul normativ.

Sistemele de plăți pot participa la dezvoltarea aplicațiilor Trezoreriei Statului cu condiția transferării dreptului de proprietate, a codului sursă și a cunoștințelor aferente către MFP, fără a solicita costuri și fără a limita în vreun fel utilizarea, modificarea sau distribuirea aplicației dezvoltate.

Potrivit Notei de fundamentare a OUG, introducerea plății cu cardul nu va genera costuri pentru instituțiile publice care vor încasa venituri bugetare (unități administrativ-teritoriale; instituții publice finanțate integral sau parțial din venituri; bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondulului național unic de asigurări de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj), costurile reprezentând comisioane urmând a fi suportate integral din bugetul de stat.

Firmele își pot plăti taxele și impozitele prin on-line banking

Primele carduri bancare au apărut în România în 1996, iar, după zece ani, pe piața din țara noastră au apărut cardurile cu cip, care oferă mai multă siguranță decât cele doar cu bandă magnetică.

De anul trecut, băncile au început să introducă pe piață cardurile contactless, la folosirea cărora nu este nevoie să se introducă PIN-ul. Un asemenea card îl reprezintă cel utilizat pentru abonamentele RATB, în București.

În Nota de fundamentare a proiectul de OUG se menționează că în prezent, contribuabilii își pot achita obligațiile de plata către bugetele componente ale bugetului general consolidat astfel:

  • în numerar: la casieriile unităților Trezoreriei Statului, în cazul obligațiilor de plată către bugetul de stat sau către celelalte bugete pentru care colectarea se asigură de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF); la casieriile unităților administrativ-teritoriale, în cazul veniturilor cuvenite bugetelor locale sau la casieriile instituțiilor publice care realizează venituri proprii, potrivit legii, în cazul veniturilor proprii;
  • prin virament (ordin de plată, internet banking, etc);
  • prin mandat poștal.

Deși există posibilitatea achitării veniturilor bugetare prin virament, o categorie însemnată de contribuabili optează pentru achitarea obligațiilor către bugete în numerar. Ținând cont că la nivelul ţărilor europene se înregistrează o tendinţă continuă de limitare a încasărilor şi plăţilor în numerar, este necesar ca și în cazul României să fie identificate mijloace alternative de plată, în care contribuabilii să aibă încredere, și a căror aplicare să conducă la reducerea plăților în numerar. Având în vedere cele de mai sus, și ținând cont că în prezent un număr însemnat de contribuabili dețin carduri bancare, se impune crearea cadrului legal pentru achitarea obligațiilor bugetare prin acest mijloc de plată”, se detalia în Nota de fundamentare a acestui act normativ.

Important! Serviciile de internet banking au început să fie introduse de bănci de la începutul anilor 2000, dar de-abia în ultimii patru ani costul acestora s-a redus suficient de mult, în cazul unor bănci este de 2 – 3 lei/lună, astfel încât publicul să fie dispus să le utilizeze. În paralel cu reducerea costurilor, băncile au oferit mai multe opțiuni de plați prin intermediul internet banking-ului.

Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, a declarat, citat de Mediafax, într-o conferință de presă de pe 2 octombrie, că anul trecut, românii au realizat 374.000 de plăţi de taxe şi impozite cu cardul, care au totalizat 134 de milioane de lei.

În Bucureşti, au fost plătite cu cardul taxe şi impozite în valoare de 40 de milioane de lei, 85% dintre acestea fiind tranzacţii fizice, la POS-urile instalate la casierii şi în locaţiile speciale, menționează Mediafax. La finalul primului trimestru, erau înrolate 118 primării în portalul ghişeul.ro, unde se pot plăti online taxele şi impozitele locale, sau acceptau plata online pe site-urile proprii, numărul acestora fiind mai mare cu 60% faţă de anul trecut.

„Cred că este momentul în care autorităţile, dacă se angajează pe acest drum, să articuleze concret preferinţa pentru plata electronică şi s-o susţină, poate, printr-un discount mai mare faţă de plata în numerar. Dacă te angajezi şi spui ca preferi plăţile electronice, este important să stimulezi şi să oferi anumite stimulente preferenţial pentru plata electronică”, a mai spus Creţu, citat de Mediafax.

El a precizat că, din valoarea totală a banilor aflaţi pe carduri în România, de 30 de miliarde de euro, valoarea plătită cu cardul se situează sub 20%, restul reprezentând retragerile de la bancomate, însă ca număr de tranzacţii aproape una din două operaţiuni cu cardul reprezintă o plată.

Valoarea medie a plăţii cu cardul se ridică la 34 de euro (circa 150 de lei), în timp ce valoarea medie a taxei locale este de aproximativ 250 de lei, potrivit datelor Visa, conform Mediafax.

Directorul Visa a arătat că primii care îşi vor plăti electronic impozitele şi taxele vor fi cei care efecutează plăţi cu cardul regulat, de cel puţin o dată pe săptămână. El a mai spus, potrivit Mediafax, că, în primă fază, circa 10% dintre deţinătorii de carduri vor putea beneficia de această măsură.

Plata cu cardul ar putea reduce evaziunea fiscală

Potrivit OUG nr. 62/2014, achitarea taxelor și impozitelor cu cardul facilitează accesul contribuabililor la mijloace moderne de plată şi asigură în acelaşi timp limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar, cu implicaţii pozitive în ceea ce priveste combaterea evaziunii fiscale şi a activităţilor de spălare a banilor.

„Crearea condiţiilor pentru plata pe bază de card a obligaţiilor fiscale constituie o prioritate, în contextul în care la nivelul ţărilor europene se înregistrează o tendinţă continuă de limitare a încasărilor şi plăţilor în numerar. De asemenea, crearea cadrului legal pentru oferirea de către Trezoreria statului, pentru instituţiile publice, a serviciilor de acceptare de plăţi electronice cu carduri de plată, facilitează posibilitatea colectării mai eficiente a veniturilor bugetelor componente ale bugetului general consolidat”, se menționează în recentul act normativ.

Conform ordonței care se aplică de pe 7 octombrie, dacă nu ar fi luate de urgenţă a măsurile necesare pentru a crearea posibilitatea de achitare a obligaţiilor către bugetul general consolidat şi prin intermediul cardurilor de plată de către persoanele fizice şi juridice, ar putea avea efecte negative în ceea ce priveşte colectarea veniturilor bugetare.

„Proiectul de act normativ face parte din procesul de modernizare a relaţiei dintre Ministerul Finanţelor Publice şi contribuabili, iar neadoptarea acestuia ar putea conduce la întârzierea anumitor procese de modernizare a altor servicii şi produse oferite de administraţia fiscală. De asemenea, neadoptarea acestui act normativ ar putea conduce şi la întârzierea dezvoltării unor aplicaţii informatice moderne, care ar oferi contribuabililor şi alte modalităţi de achitare a obligaţiilor bugetare cu costuri mult mai mici, fără să fie necesară deplasarea acestora la sediile unităţilor Trezoreriei Statului sau ale instituţiilor de credit, conducând implicit la reducerea timpului alocat de contribuabili pentru plata obligaţiilor bugetare”, susținea MFP în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Bucureștenii și ilfovenii pot afla câteva informații despre situația lor fiscală printr-o aplicație de pe site-ul ANAF, de la mijlocul lunii septembrie

OUG nr 62/2014 face parte dintr-un set de măsuri promovate de către MFP și ANAF, în scopul îmbunătățirii relației contribuabilului cu Fiscul și simplificării modalităților de plată, se mai scrie în comunicatul de presă al Finanțelor.

Pentru a îmbunătăți această relație, a fost lansat, pe 15 septembrie 2014, Spațiul Privat Virtual (SPV), o aplicație-pilot destinată, într-o primă etapă, contribuabililor din București și Ilfov prin care persoanele fizice pot comunica online cu administrația fiscală, conform comunicatului de presă al MFP. Premisele comunicării în format electronic între contribuabil și autoritățile fiscale au fost stabilite prin OUG nr. 40/2014, publicată în Monitorul Oficial în data de 23 iunie 2014.

Această aplicație se găsește pe site-ul ANAF-ului, www.anaf.ro, Secțiunea „Servicii online”, subsecțiunea „02 Serviciul înregistrare/înrolare persoane fizice”/ Înregistrare utilizatori. Mai multe detalii despre SPV găsiți în articolul „Update: Situația fiscală a persoanelor fizice, verificată on-line. Serviciul funcționează, de astăzi, la ghișeu, în București și Ilfov”.

De asemenea, începând cu 1 iulie 2014, formularele privind deciziile de impunere anuală pentru venituri realizate de persoane fizice și pentru contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate de acestea, conțin o serie de informații care să faciliteze plata obligațiilor fiscale, potrivit documentului de presă al Finanțelor.

Astfel, fiecare decizie de impunere conține informații privind: codul de identificare fiscală a beneficiarului, contul de venituri bugetare corespunzătoare obligației de plată, codul IBAN în care trebuie efectuată plata, suma pe care contribuabilul o are de plătit și o rubrică de explicații. Pe decizia de impunere sunt incluse informații privind modalitățile de plată.

Important! Știrea inițială a fost publicată pe 26 septembrie. Prima actualizare a acesteia a fost făcută pe 2 octombrie, după ce Guvernul a adoptat-o în ședința săptămânală.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: