Skip to content

Studiu: Cheltuielile sistemului public de sănătate cu fumatul – 1,2 miliarde lei

26 Octombrie 2014

cheltuieli fumat_Romania_2012Fumatul a provocat cheltuieli de 1,2 miliarde de lei pentru sistemul public de sănătate din România, în 2012, conform unui studiu realizat de trei organizații din domeniul sănătății plămânului. Astfel, fumatul este responsabil pentru aproape 28% dintre cheltuielile plătite pentru 4 categorii de boli asociate acestuia.

La nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate din țara noastră a plătit 1,2 miliarde de lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului, potrivit „Studiului de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate”, primul cu această temă, se arată într-un comunicat de presă al realizatorilor.

Acest studiu a fost realizat de Fundația Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP).

„Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate” a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susține pentru diagnosticul și tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun – bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul și bolile respiratorii, precum și tuberculoza.

Cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăților făcute pentru bolile respective, influența variind în funcție de boală, vârstă și sex, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Astfel, raportat la suma totală plătită pentru cele patru categorii de boli, care este în jur de 4,316 de miliarde de lei, fumatul este responsabil pentru 27,8% dintre aceste cheltuieli, potrivit „Studiului de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate”.

În plus, cheltuielile cauzate de fumat reprezintă 5,7%  din cheltuielile totale pentru sănătate, care au fost în valoare de 22,075 de miliarde de lei, acum doi ani. Sursele  de finanțare ale sistemului sanitar au fost, în 2012, Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate și bugetul Ministerului Sănătății constituit din fonduri din bugetul de stat și din venituri proprii, așa-zisa „taxă pe viciu”.

Studiul arată și că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru cele patru categorii de boli atribuibile fumatului a fost de aproape 1,9 milioane, dintre care aproape 550.150 au fost provocate direct de fumat.

„Studiul confirmă observațiile personale din ultimii ani: cheltuielile sistemului de sănătate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor respiratorii și pentru bolile cardio-vasculare sunt aproape egale: 1.101.253.211,7 lei, respectiv 1.202.590.587,1 lei. În schimb, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii și 14,2% pentru cele cardiovasculare. În România, ratele extrem de ridicate de afecțiuni pulmonare recunoscute ca fiind datorate fumatului sunt o consecință directă a extinderii acestui obicei în anii ’90. România prezintă în mod specific o prevalență foarte mare a bolilor respiratorii care conduc la invalidități și deces prematur, ceea ce se reflectă și în costurile din ce în ce mai mari ale îngrijirii acestor afecțiuni”, a menționat, doctorul Miron Bogdan, profesor la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și președinte Fundației Medicale Pneuma, în cadrul unei mese rotunde care a avut drept temă efectele consumului de tutun.

Peste 40.000 de români mor, în 2014, din cauza bolilor atribuibile fumatului, conform „Studiului de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate”.

Doctorul Victor Olszavsky, Șeful Biroului Reprezentanței pentru România a Organizației Mondiale a Sănătății, a spus că, în pofida progreselor realizate în anumite arii de către țara noastră, este necesar în continuare un demers consecvent și o implicare inter-sectorială a tuturor instituțiilor cu responsabilități în acest domeniu.

„Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) reprezintă instrumentul cel mai puternic de control al consumului de tutun, fiind singurul tratat negociat și adoptat sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății, acest fapt reprezentând un pas important în politicile de sănătate publică. Prin Legea nr. 332/2005, România a ratificat Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru controlul tutunului, asumându-și astfel să respecte principiile stipulate în aceasta”, a explicat Victor Olszavsky.

Cornel Radu-Loghin, directorul de Politici și Strategii al ENSP, a precizat că, după 9 ani de la promulgarea Legii nr. 332, în 15 noiembrie 2005, România se regăsește în situația în care legislația în domeniu este încă departe de standardele internaționale din tratat.

„În România anului 2014, se fumează fără restricții în locurile publice (nerespectarea art. 8 al Convenției), încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu (nerespectarea art. 5.3 din CCCT), încă serviciile de asistență pentru renunțarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător (art. 14 din CCCT nu este implementat), iar exemplele ar putea continua”, a mai spus Cornel Radu-Loghin.

Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020 va fi lansată la începutul anului viitor

În acest context, experții în sănătate publică au inițiat un document strategic actualizat pentru controlul tutunului, „Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020”, se scrie în comunicatul de presă citat. Acest document ar trebui să includă principalele strategii și direcții de acțiune recomandate de forurile internaționale și adaptate realităților naționale.

„Ne propunem ca acest document să fie detaliat, completat și, sperăm, asumat, de toți factorii responsabili în perioada următoare”, a spus doctorul Magdalena Ciobanu, expert pentru controlul tutunului.

Inițiatorii își propun să finalizeze „Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020” prin acord inter-sectorial la începutul anului 2015, potrivit comunicatului de presă.

„Actualmente, există o mai mare înțelegere a modalităților eficiente de reducere a costurilor economice și de sănătate publică asociate consumului de tutun. Acest obiectiv ambițios poate fi atins prin politicile de control bazate pe dovezi științifice și pe experiența altor țări, propuse de Organizația Mondială a Sănătății. Creșterea prețului țigărilor prin creșterea taxării, crearea spațiilor publice fără fum de tutun prin interzicerea fumatului în aceste zone interzicerea publicității și promovării produselor din tutun, concomitent cu oferirea de sprijin celor care doresc să renunțe la fumat sunt printre cele mai eficiente măsuri pentru a reduce consumul de tutun și consecințele lui pentru sănătate și economie”, a detaliat Magdalena Ciobanu.

Ea a reamintit că fumatul este cea mai importantă cauză ce poate fi prevenită atunci când este vorba despre boli și deces prematur.

„Cei peste 1 miliard de lei cheltuiți anual din cauza fumatului ar putea fi folosiți pentru acțiuni de prevenție și educație, diagnosticare precoce ori tratamente inovative care să asigure cetățenilor României un număr mai mare de ani de viață sănătoasă”, a subliniat Magdalena Ciobanu.

Fumatul ucide 6 milioane de oameni, la nivel global, anual

Potrivit documentului de presă, fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând, anual, peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza și malaria combinate.

„Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acțiuni și măsuri energice și congruente, acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050”, se subliniază în documentul de presă al celor trei organizații.

Profesorul de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta a spus că fumatul este cea mai gravă pandemie mondială a momentului, afectând peste un miliard de oameni, și consumul de tutun reprezintă cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile.

„Știința ne pune la dispoziție nouă, specialiștilor în sănătate, instrumente pentru a scade cifrele de morbiditate și de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele și tehnologiile moderne”, a adăugat Miron Bogdan.

Președintele Fundației Medicale Pneuma susține că, în schimb, dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicați, atât pe latura de sănătate publică, cât și pe cea economică, de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleași roade, dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare

Anunțuri
3 comentarii leave one →
  1. 27 Octombrie 2014 15:45

    Da, pe stat se vede că nu îl interesează, dar, în primul rând, noi cotizăm la buget. Pe noi ar trebuie să ne intereseze și să punem presiune pe ei.
    În al doilea rând, știm cu toții cum este sistemul public de sănătate din Ro. Dacă sumele de la buget pentru sănătate, cele care pot fi calculate direct, sunt atât, de fapt, în realitate, pagubele financiare provocate de fumat sunt mult mai mari.

  2. 27 Octombrie 2014 15:07

    statul nu are niciun interes sa incurajeze oamenii sa renunte la fumat…castiga mult mai mult din accizele la tutun si medicamente decat plateste sa trateze niste bolnavi…vorbim de doua mari industrii care controleaza piata si care sunt importante…iar ce zice Magdalena Ciobanu, cu programul STOP FUMAT, nu este decat o alta tentativa de a mai trage niste bani de la companiile farmaceutice…

Trackbacks

  1. Institutul Marius Nasta: Programul Stop Fumat are nevoie de 12 mil lei, în 2015 | abotezatu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: