Skip to content

Guvernul a adoptat: Majoritatea firmelor din România vor putea folosi contabilitatea simplificată, din 2015. Care sunt schimbările? (Update)

11 Decembrie 2014

raportari contabile simplificate_2015_cum se fac raportarile contabile din 2015Firmele cu o cifră de afaceri de cel mult 700.000 de euro și aproximativ 10 angajați vor putea aplica sistemul european simplificat de raportare financiară, conform unui proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului (OUG), aprobat de Executiv. Aceste caracteristici le au peste 90% dintre companiile din țara noastră.  

În ședința din 10 decembrie, Executivul a adoptat OUG pentru modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991. Prin acest act normativ aproape 95% dintre firmele din România vor putea face raportări contabile simplificate, începând de anul viitor.

Important! Pentru a fi aplicat, acest act normativ trebuie publicat în Monitorul Oficial.

Proiectul de OUG prin care cele mai multe dintre firmele din țara noastră vor putea folosi contabilitatea simplificată a fost publicat, spre dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), la rubrica Transparență decizională, pe 23 octombrie.

Potrivit unui comunicat de presă al MFP din 23 octombrie, pentru ca măsura să fie funcțională, împreună cu acest act normativ, au mai fost prezentate, spre dezbatere publică, următoarele două proiecte de Ordin de ministru de Finanțe, care transpun prevederile noii Directive europene contabile:

  • Ordin de ministru pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate,
  • Ordin de ministru privind modificarea şi completarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice nr. 1286/2012.

„Operatorii economici din România care se vor încadra în categoria microîntreprinderilor potrivit normelor europene vor putea alege sistemul european de raportare financiară simplificat specific microîntreprinderilor”, se detaliază în documentul de presă al MFP publicat în a doua parte a lunii octombrie.

Cine poate alege noul sistem de raportare financiară

Microîntreprinderile europene reprezintă, potrivit Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului, companiile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

  • active totale de 350.000 de euro;
  • o cifră de afaceri netă de 700.000 de euro;
  • un număr mediu de 10 salariaţi în cursul exerciţiului financiar.

Prin preluarea normelor comunitare în legislația națională și prin raportare la noile criterii prin care se definesc microîntreprinderile, MFP a estimat că 94% dintre operatorii economici raportori, respectiv peste 608.300 de firme, vor opta pentru scutirile și simplificările introduse la nivel comunitar.

„Noile prevederi privind sistemul european de raportare financiară simplificat înlocuiesc sistemul simplificat de contabilitate introdus opțional începând cu anul 2011. Spre comparație, de sistemul simplificat de contabilitate au beneficiat aproximativ 12.900 de operatori economici (circa 2% din totalul entităților din economia națională), potrivit informațiilor din baza de date aferentă exerciţiului financiar al anului 2013”, se precizează în documentul de presă al Finanțelor.

La nivel naţional, începând cu anul 2011, pentru anumiţi operatori economici a fost prevăzută posibilitatea alegerii sistemului simplificat de contabilitate, conform Notei de fundamentare a proiectului de OUG. Mai exact, sistemul simplificat de contabilitate a fost introdus ca opţiune pentru „persoanele care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 de euro şi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 de euro”.

„Prin urmare, în raport cu noile prevederi comunitare din domeniul contabilităţii, sistemul simplificat de contabilitate prevăzut de legislaţia românească nu îşi mai găseşte corespondent în noul cadru contabil comunitar, a cărui intrare în vigoare trebuie asigurată de statele membre până la data de 20 iulie 2015”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum vor raporta financiar microîntreprinderile

Conform Finanțelor, principalele elemente de simplificare introduse prin cele trei proiecte normative sunt cele referitoare la întocmirea unui bilanţ prescurtat şi a unui cont prescurtat de profit şi pierdere. Ambele componente ale situaţiilor financiare anuale vor cuprinde informaţii minime care trebuie prezentate în conformitate cu Directiva.

Proiectul de OUG mai vizează reducerea obligaţiilor de auditare, potrivit comunicatului MFP, prin următoarele prevederi:

  • pentru firmele care are obligaţia să întocmească şi situaţii financiare anuale consolidate, pe lângă cele individuale, raportul de audit va putea fi întocmit sub forma unui singur raport pentru ambele categorii de situații financiare;
  • sunt excluse din categoria entităţilor obligate să-şi auditeze situaţiile financiare anuale persoanele juridice care aparţin unui grup de societăţi şi intră în perimetrul de consolidare al unei societăţi-mamă cu sediul în România, care are obligaţia să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), în condiţiile în care se introduce și posibilitatea ca societatea-mamă să întocmească un singur raport de audit;
  • sunt exceptate de la obligaţia de auditare organizaţiile fără scop patrimonial care primesc finanţări din fonduri publice, luând în considerare faptul că situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar.

În plus, proiectul de OUG reglementează posibilitatea întocmirii unui raport unic al administratorilor, atunci când o firma are obligaţia să întocmească şi situaţii financiare anuale consolidate, pe lângă cele individuale.

Proiectul de OUG mai prevede că pentru un exercițiu financiar poate fi depus doar un singur rând de situații financiare și aduce clarificări în ceea ce priveşte corectarea erorilor constatate, după depunerea situațiilor financiare anuale. Mai exact, erorile pot fi corectate la data constatării lor, conform reglementărilor contabile emise de instituțiile cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii.

„Se interzice depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice a mai multor seturi de situaţii financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. Erorile constatate după depunerea situațiilor financiare anuale se corectează la data constatării lor”, se scrie în proiectul de OUG.

Filialele firmelor din străinătate vor putea avea același exercițiu financiar precum societățile mamă

Prin proiectul de OUG se introduce posibilitatea optării pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic şi de către entitățile nou-înfiinţate care aparțin unor persoane juridice din străinătate.

„Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic pentru sucursalele cu sediul în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, pentru filialele consolidate ale unei societăţi-mamă cu sediul în străinătate, precum şi pentru filialele filialelor acestora, dacă exerciţiul financiar diferă pentru persoana juridică de care aparţin, respectiv pentru societatea-mamă. Prevederile nu se aplică: instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare, definite potrivit legii, înscrise în Registrul general, instituţiilor de plată şi instituţiilor emitente de monedă electronică, definite potrivit legii, care acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la prestarea de servicii de plată, respectiv emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată, entităţilor autorizate, reglementate şi supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (n.a. – ASF)”, se precizează în proiectul de OUG.

Persoanele care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic vor trebui să înștiințeze în scris unitatea teritorială a Finanțelor despre exercițiul financiar ales, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul exerciţiului financiar ales, potrivit proiectului de OUG.

Dacă sunt nou-înfiinţate, aceste persoane depun înştiinţarea respectivă în termen de 30 de zile calendaristice de la data înfiinţării. De asemenea, ele trebuie să dovedească faptul că sunt sucursale ale unor persoane juridice cu sediul în străinătate, respectiv filiale ale unor societăți-mamă cu sediul în străinătate, care au exercițiul financiar diferit de anul calendaristic.

„Cu excepţia cazurilor în care persoana juridică străină sau societatea-mamă străină îşi schimbă data de raportare ori au loc operaţiuni de reorganizare, potrivit legii, data aleasă pentru întocmirea de situaţii financiare anuale (…) nu poate fi modificată de la un exerciţiu financiar la altul”, se detaliază în proiectul de OUG.

Exerciţiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe în ziua următoare încheierii exerciţiului financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei când începe lichidarea, conform proiectului de act normativ. Perioada de lichidare este considerată un exerciţiu financiar, indiferent de durata sa.

„Consiliul de administraţie, respectiv directoratul societăţii-mamă, definită astfel de reglementările contabile aplicabile, este obligat să depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice situaţiile financiare anuale consolidate, potrivit prevederilor legale în vigoare, în termen de 15 zile de la aprobarea acestora, dar nu mai târziu de 8 luni de la încheierea exerciţiului financiar al societăţii-mamă”, se menționează în proiectul de OUG.

De ce vor fi introduse noile raportări

Introducerea în legislația națională a unei regim distinct pentru microîntreprinderi este opțională pentru statele membre UE, conform documentului de presă al Finanțelor.

„România optează pentru introducerea acestui regim în scopul de a simplifica și a reduce cheltuielile administrative pentru microîntreprinderi, așa cum sunt ele definite de Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului”, se subliniază în comunicatul de presă al MFP.

Potrivit MFP, noua Directivă contabilă introduce, pentru scopuri de raportare financiară, patru categorii de întreprinderi, în funcţie de anumite criterii de mărime referitoare la totalul activelor, cifra de afaceri netă şi numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, respectiv: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari.

Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European (PE) și a Consiliului European (CE) din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi modifică Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului. În plus, Directiva 78/660/CEE a PE, și 83/349/CEE al CE, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 182 din 29 iunie 2013 și înlocuieşte directivele din domeniul contabilităţii aplicate în UE încă din anii `80.

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de OUG, noul cadru contabil comunitar trebuie introdus în România din următoarele considerente:

  • criteriile de mărime ce trebuie avute în vedere de statele membre la definirea diferitelor categorii de întreprinderi diferă semnificativ de criteriile de mărime care definesc sistemul simplificat de contabilitate prevăzut de legea naţională;
  • Directiva 2013/34/UE a PE și a CE definește categoria de microentități, pentru care stabilește un sistem de raportare simplificat; în cazul României, entitățile care intră în aria microentităților reprezintă circa 94% din totalul entităților raportoare;
  • conform estimărilor efectuate pe baza de date aferentă exerciţiului financiar al anului 2013, doar 12.900 de operatori economici (circa 2% din totalul entităților din economia națională) au ales să aplice sistemul simplificat de contabilitate și au întocmit situații financiare anuale compuse din bilanț și cont de profit și pierdere, în format simplificat, cuprinzând un număr redus de elemente prezentate în acestea;
  • în scopuri de raportare financiară, trebuie avute în vedere noile formate prevăzute de Directiva 2013/34/UE a PE și a CE, care sunt diferite de formatul prevăzut de sistemul simplificat de contabilitate.

Cele trei proiecte de acte normative de pe site-ul MFP:

Notă: Știrea a fost publicată pentru prima dată pe 24 octombrie, după ce proiectul a fost publicat, spre dezbatere publică, pe site-ul Finanțelor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: