Skip to content

Un sfert dintre salariați va câștiga salariul minim pe economie, în 2015

19 Decembrie 2014
rata de ocupare a populatiei_INS

Sursa: INS

Aproape 25% dintre angajații din România vor avea anul viitor salariul minim pe economie, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și celor cu care a fost fundamentată o Hotărâre de Guvern (HG).

Pe de o parte, numărul de salariați din România în trimestrul al treilea al acestui an a fost de 5,935 de milioane de persoane, conform unui comunicat de presă al INS, publicat astăzi.

În condițiile în care, până în prezent, acest număr a crescut sau s-a micșorat cu mai puțin de 1% de la un trimestru la altul, atunci acesta ar putea rămâne constant anul viitor, sau să fie diferit cu doar câteva procente.

Pe de altă parte, în Nota de fundamentare a HG nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a intat în vigoare pe 11 decembrie, se scrie că de majorarea salariului de bază minim brut vor beneficia aproximativ 1,47 de milioane de salariaţi, în 2015, dintre care 488.630 din sectorul bugetar şi 982.726 din cel concurențial.

Consecința este că, anul viitor, aproape 25% dintre salariații din România vor încasa salariul minim pe economie. Salariul minim brut pe economie va fi de 975 de lei, de la 1 ianuarie 2015, și de 1050 de lei, de la 1 iulie.

Cheltuielile cu un salariu minim brut vor fi, de la începutul lunii ianuarie, de 1199 de lei, din care angajatul va plăti la stat 251 de lei, angajatorul 224 de lei și salariul net va fi de 724 de lei.

De la mijlocul anului viitor, cheltuielile cu un salariu minim brut vor fi de 1292 de lei, din care angajatul va plăti la stat 273 de lei, angajatorul 242 de lei și salariul net va fi de 777 de lei.

Dacă angajatorii vor stabili salarii minime mai mici decât cele menționate, vor fi sancţionați cu o amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, potrivit HG nr. 1091/2014.

INS: În trim III erau 615.000 de șomeri

În trimestrul III al acestui an, populaţia activă a României era de 9,437 milioane de persoane, din care 8,822 de milioane erau ocupate – 5,935 de milioane salariați și 2,887 de milioane alte categorii, şi restul, de 0,615 milioane de şomeri, potrivit INS.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră (cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură – anterior anului 2011) în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi care lucrează în agricultură sunt consideraţi persoane ocupate doar dacă sunt proprietarii producţiei agricole (nu neapărat şi ai pământului) obţinute şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

  • producţia agricolă este destinată, fie şi măcar în parte, vânzării sau schimbului în natură (troc);
  • producţia agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o parte substanţială (cel puţin 50% din consumul total al gospodăriei) a consumului total al gospodăriei.

Sunt excluse din populaţia ocupată persoanele care:

  • desfăşoară activităţi agricole minore (a căror durată în săptămâna de referinţă nu depăşeşte 10 ore), în scop de recreere, hobby sau pentru a obţine, suplimentar, produse alimentare fără ca acestea să constituie o parte importantă a consumului total al gospodăriei;
  • desfăşoară activităţi agricole (cu o durată de peste 10 ore/săpămână), producţia agricolă fiind destinată exclusiv consumului propriu, dar aceasta nereprezentând o parte substanţială a consumului total al gospodăriei.

În afara persoanelor care au un loc de muncă şi au lucrat în cursul săptămânii de referinţă, indiferent de statutul profesional, se consideră persoane ocupate şi cele care fac parte din următoarele categorii:

  • persoanele care în cursul săptămânii de referinţă au desfăşurat o muncă oarecare, plătită sau aducătoare de venit, chiar dacă erau în curs de pregătire şcolară obligatorie, erau la pensie sau beneficiau de pensie, erau înscrise la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), primind sau nu indemnizaţie de şomaj;
  • ucenicii şi stagiarii remuneraţi, care lucrează cu program de lucru complet sau parţial;
  • membrii forţelor armate.

Rata șomajului a fost de 6,5%, în trim III

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 67,2%, la o distanţă de 2,8% faţă de ţinta naţională de 70%, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020, conform INS. Această rată reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x.

În trimestrul III 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 62,6% a crescut faţă de cea înregistrată în trimestrul anterior cu 1,4 %, potrivit INS. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă reprezintă ponderea populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstă de 15-64 ani.

Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbaţi, de 70,2%, faţă de 54,9% pentru femei, şi pentru persoanele rezidente în mediul rural, de aproape 64% faţă de 61,6% în mediul urban.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25%.

Rata şomajului în trimestrul III 2014 a fost de 6,5%, în scădere faţă de trimestrul anterior, cu 6,7%.

Conform definiţiei internaţionale a Biroului Internaţional al Muncii (BIM), rata șomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă. Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: (i) nu au un loc de muncă; (ii) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; (iii) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

În aceste condiții, pot fi șomeri care să nu fie incluși în această categorie chiar dacă nu au un loc de muncă, deoarece nu îndeplinesc unul dintre cele trei criterii.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,6%, respectiv de 6,8% pentru bărbaţi faţă de 6,2% pentru femei, iar pe medii rezidenţiale, de 3%, reprezentând 7,9% pentru mediul urban, faţă de 4,9% pentru mediul rural.

Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat, de 22,5%, în rândul tinerilor, 15-24 ani.

Important! Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1000 persoane ocupate) a fost de 1256‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1626‰), precum şi pentru cele din mediul urban (1265‰).

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 67,1%. Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x.

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă reprezintă ponderea populaţiei active în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstă de 15-64 ani.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: