Skip to content

Studiu EY România: Majoritatea studenții intervievați vor să devină antreprenori după ce vor fi angajați

21 Decembrie 2014

cei mai cunoscuti antreprenori pentru studenti_EY RomaniaCei mai mulți dintre studenții intervievați, 56%, consideră că este oportun să-și înceapă propria afacere după ce acumulează experiență în muncă, conform unui studiu al EY România. Cu toate acestea ei cred că cei mai importanți factori pentru reușita unei afaceri sunt ideea și planul de business. 

În studiului „Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor”, realizat de EY România, întrebați când este mai bine să înceapă o afacere, studenții intervievați au răspuns astfel:

  • 56% după acumularea de experiență în muncă,
  • 20% imediat după terminarea facultății,
  • 19% în timpul facultății,
  • 2% în timpul liceului,
  • 3% altă variantă.

De asemenea, 52% dintre studenții intervievați vor să-și dezvolte propria afacere în mai puțin de doi ani.

„Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%) consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat, deschidere pentru asumarea de riscuri, dar și faptul că studenții se simt pregătiți pentru un asemenea pas din punctul de vedere al formării și al educației”, se scrie în studiul EY România.

Studiul recomandă ca, având în vedere această deschidere către calea antreprenorială, tinerii trebuie în continuare sprijiniți prin inițiative, ca de exemplu firma de exercițiu (pentru liceeni), întreprinderea simulată (pentru studenți) și prin inițiativa România Start-up (finanțată din fonduri europene și cu o alocare financiară totală de 152 milioane Euro) și Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (SRL-D).

„Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor” este o cercetare ce măsoară percepţiile tinerilor asupra antreprenoriatului, educației și culturii antreprenoriale din România. Cercetarea a fost realizată în perioada 3 – 29 iunie 2014, în rândul studenților din an terminal, pe un eșantion de 765 de studenți. Respondenţii provin din universităţile: Academia de Studii Economice (ASE) București, Universitatea București, Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea din Pitești, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Universitatea Valahia din Târgoviște, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

„Majoritatea răspunsurilor a fost colectată de la studenții din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, aceasta fiind şi partenerul EY în realizarea barometrului. Această cercetare este prima inițiativă care studiază aspectele educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor în România și reprezintă un punct de plecare în studiul acestui aspect. Datele au fost colectate pe baza unui chestionar online găzduit pe serverul EY. Metoda a fost preferată, chiar dacă nu asigură reprezentativitate din punct de vedere statistic, datorită caracteristicilor colectivităţii de interes şi în special datorită resurselor disponibile”, se subliniază în cercetarea EY România.

Studiul „Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor” se află la prima ediție și s-a desprins din studiul anual EY „Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc” ca o cercetare în detaliu a subiectului educației și culturii antreprenoriale. Acest din urmă studiu se axează pe analiza a cinci piloni fundamentali în antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces la finanţare, reglementare şi impozitare, educaţie şi formare şi sprijin coordonat.

Studiul „Antreprenorii vorbesc” este un barometru anual ce măsoară percepţiile asupra antreprenoriatului din România. Barometrul, aflat la a doua ediţie în 2014, se bazează pe o analiză calitativă şi cantitativă a mediului antreprenorial românesc. Barometru “Antreprenorii vorbesc” reproduce o iniţiativă globală a EY, G20 Entrepreneurship Barometer 2013, ce analizează în mod individual şi colectiv ecosistemul antreprenorial din ţările G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).

EY România: 38% dintre stundeții respondenți, lipsa capitalului de început cel mai mare obstacol în începerea unei afaceri

Cel mai mare obstacol în începerea unei afaceri, perceput de către 38% dintre tinerii respondenți, constă în lipsa capitalului de început.

Teama de eșec este percepută și ea ca un obstacol, urmată de situația economică incertă și de birocrația excesivă.

Conform Global Entrepreneurship Monitor 2012 US Report, 73% dintre antreprenorii care au început companii noi în Statele Unite în 2012 le-au finanțat din economiile personale. Importante surse de finanțare în această fază de existență a companiei sunt și familia, prietenii, dar și băncile, prin credite personale și carduri de credit.

Pentru studenții care au răspuns chestionarului EY România, fondurile europene ar reprezenta cea mai importantă sursă de finanțare în situația în care ar iniția o afacere (25%), urmate de părinți și prieteni (21%), fonduri nerambursabile de la stat sau alte surse instituționale (18%), salariul (17%) și creditul bancar de nevoi personale (11%).

Prin plasarea pe primul loc, fondurile europene demonstrează o notorietate bine stabilită printre studenți. De asemenea, răspunsurile indică faptul că tinerii au auzit de fondurile nerambursabile oferite de statul român, ca de exemplu Programul pentru tinerii întreprinzători, unde start-up-ul este finanțat cu maximum 9.500 de euro pentru proiect.

Totuși părinții, prietenii, creditele de nevoi personale și salariul reprezintă sub 50% dintre răspunsuri, ceea ce denotă mai ales lipsa resurselor proprii și cele din partea părinților/prietenilor.

„Am observat că studenţii sunt, în general, foarte receptivi la programele suport pe care statul român le furnizează întreprinzătorilor şi potenţialilor antreprenori, în special cele care oferă finanţare nerambursabilă pentru demararea unei afaceri şi cele prin care se creează locuri de muncă subvenţionate pentru tineri. Parteneriatele încheiate cu liceele şi universităţile asigură un cadru adecvat pentru diseminarea proiectelor dedicate viitorilor absolvenţi. Antreprenorii de succes şi trainerii cu care colaborăm au reuşit să îi inspire şi să îi motiveze pe tineri în direcţia implicării în mediul antreprenorial, oferindu-le, totodată, acestora stimulente şi sprijin real pentru iniţierea unei afaceri”, a explicat Andreea Severa, coordonatorul Programului România HUB implementat de către Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, pentru EY România.

Care sunt principalele motive pentru a începe o afacere

La fel ca şi la ediţia din 2013 a „Barometrului antreprenoriatului românesc”, şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la nivelul Uniunii Europene, antreprenorii români respondenți în cadrul studiului „Barometrul antreprenoriatului românesc” 2014 consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat ar avea cel mai mare impact asupra imaginii antreprenoriatului în România.

Percepția tinerilor diferă însă, poveștile de succes clasându-se de abia pe ultimul loc (14%) în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului.

„Această clasare indică lipsa de maturitate a culturii antreprenoriale în România. În țările dezvoltate antreprenorial, poveștile de succes reprezintă cea mai importantă cale de creare a unei culturi antreprenoriale, înaintea programelor formale de prezentare a antreprenoriatului”, se subliniază în studiul EY România.

Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei afaceri, majoritatea studenților au ales împlinirea prin punerea în practică a propriilor idei (52%) și, pe locul al doilea, independența față de angajator (26%).

Educația susține antreprenoriarul

Singura percepţie net pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns în studiul „Antreprenorii vorbesc” în acest an este aceea legată de educaţie. Conform barometrului, educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an în România, cu 58% dintre antreprenori susţinând această percepţie.

„Impresia pozitivă asupra educaţiei antreprenoriale este aceeaşi şi segmentată pe vârste, cu un procent mai mare totuşi la antreprenorii tineri, sub 40 de ani (n.a. – 70% de răspunsuri pozitive dintre cei de sub 40 de ani și 51% pentru cei de sub 51%). Cu toate acestea, comparativ cu ceea ce se realizează în domeniul educației antreprenoriale în alte țări, România are încă mulți pași de parcurs”, se mai scrie în studiul EY România.

În studiul EY România educaţia antreprenorială are în vedere nu doar educaţia formală, foarte importantă de altfel – administrarea afacerilor, marketing, vânzări, resurse umane, comunicare şi PR, finanţe, dar şi intrarea în contact cu modele antreprenoriale.

„De aceea, educaţia antreprenorială este diferită față de educaţia tradiţională academică şi presupune sădirea unor aspiraţii şi atitudini unice antreprenorilor, care nu se pot dezvolta decât prin contactul cu poveştile antreprenoriale de succes şi prin contactul cu antreprenori care au reuşit. Dar, la fel de important, tinerii trebuie să înţeleagă nu doar o interpretare romanţată a antreprenoriatului, ci şi aspectele negative ale începerii unei afaceri”, se detaliază în studiul EY România.

În România, 44% dintre tinerii studenți respondenți consideră că facultatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori, 28% într-o măsură mare și 28% într-o măsură mică.

„Acest răspuns indică faptul că s-au făcut pași în susținerea antreprenoriatului în universitățile românești, dar mai sunt încă mulți de parcurs în acest sens. Nu există o singură soluție în transformarea într-o universitate antreprenorială, tocmai pentru că acest tip de educație nu este de aceeași natură ca materiile teoretice clasice. Pentru a avea succes, acest tip de educație trebuie să implice comunitatea, investitorii, mentorii și alți oameni de afaceri și trebuie să creeze un ecosistem în adevăratul sens al cuvântului, adică un sistem permeabil la modificări în așteptările studenților, modificări în economie și nevoile comunității”, se precizează în studiul EY România.

Potrivit EY România, 38% dintre tinerii studenți români consideră că educația și pregătirea antreprenorială s-au îmbunătățit într-o oarecare măsură în ultimul an în universitatea lor, 7% spun că s-a îmbunătățit considerabil și 7% că s-a deteriorat.

„Educația antreprenorială în universitate începe cu expunerea cât mai multor studenți la ideea de antreprenoriat (riscul asociat, cum să identifici oportunități, inovația ca abilitate esențială). Acest tip de expunere nu are rolul de a transforma studenții în antreprenori, ci de a-i ajuta să evalueze dacă vor sau nu să devină antreprenori. După acești primi pași, cei care consideră că vor să devină antreprenori se pot implica în activități precum cea a incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri”, se completează în studiul EY România.

În programa de învățământ, pe lângă discipline tradiționale ca marketing, HR, IT, contabilitate, finanțe, management etc, în universitățile antreprenoriale se găsesc cursurile:

  • Introducere în antrepreneoriat,
  • Dezvoltarea unui plan de afaceri,
  • Finanțarea unui afaceri mici,
  • Aspecte legale ale unei afaceri mici,
  • Studii de caz în afaceri mici,
  • Conducerea companiilor cu rată mare de creștere.

Bogdan Tudor, fondatorul Class IT, a spus, pentru studiul EY România, că i-a fost foarte greu la început, pentru că nu avea educaţie antreprenorială solidă, dar excela mai ales la operaţiuni şi la logica IT.

„Dacă ar fi să aleg cea mai bună măsură care ar trebui luată pentru sprijinirea antreprenorilor, aceasta este pregătirea antreprenorilor în administrarea afacerilor, vânzări, marketing, finanţe. Educaţia în toate aceste domenii este crucială. Nu este suficient ca antreprenorii să fie ajutaţi cu fonduri”, a subliniat Bogdan Tudor. El a început să fie interesat de calculatoare din şcoala generală, în 2005, a creat compania Class IT, iar din 2011, și-a extins afacerea în Statele Unite ale Americii (SUA).

Programele specifice de educaţie antreprenorială şi şcolile de business, 56% dintre răspunsuri, sunt cele mai importante forme de educaţie pentru îmbunătăţirea percepţiei antreprenoriatului ca opțiune de carieră. În acelaşi timp, promovarea poveştilor de succes ale antreprenorilor, 18%, la fel ca şi programele de mentorat, 18%, nu sunt percepute ca fiind la fel de importante.

„Măsura care a întrunit cele mai puţine răspunsuri ţine de eforturile statului pentru educarea antreprenorilor, cu doar 8% dintre opţiuni. Comparând cu antreprenorii din alte ţări suntem printre ultimii care văd potenţialul poveştilor de succes în educaţia antreprenorială şi suntem primii după importanţa percepută a educaţiei formale de tip terţiar. Acest ultim tip de educaţie ar putea fi susţinut cel mai bine prin măsuri guvernamentale, ţinând cont de faptul că universităţile din România sunt preponderent <<de stat>>”, se menționează în studiul EY România.

Cu toate acestea, întrebaţi care ar fi forma de susţinere cea mai eficientă oferită de guvern, niciun antreprenor nu a ales educaţia, ci scheme de creditare, garanţii pentru credite şi programe pentru start-up-uri, conform studiului EY România.

80% dintre antreprenorii români sunt mentori pentru întreprinzători aflaţi la început de drum

Odată devenit antreprenor, pe lângă poveştile de succes şi educaţia formală, capătă cea mai mare importanţă sfaturile oferite din experienţa personală de antreprenori deja maturi, care au întâlnit şi depăşit obstacole mentale, operaţionale, financiare tipice drumului de antreprenor.

„80% dintre antreprenorii întrebaţi în sondaj au răspuns că oferă astfel de sfaturi şi mentorează alţi antreprenori într-un cadru informal (57%) sau formal (23%). De asemenea, cei mai mulţi antreprenori intervievaţi direct au declarat că oferă mentorat într-un cadru informal şi formal. De asemenea, cei care activează ca business angels mentorează afacerile în care au investit. Cei mai mulţi încearcă să îi inspire şi pe cei din jurul lor să îşi asume riscul de a lucra pe cont propriu”, se subliniază în studiul EY România.

„Fac mentorat, pentru că aceasta este cultura deprinsă încă devreme în cariera mea profesională. Eu însumi sunt produsul mentoratului unor oameni de afaceri din Germania, Elveţia, Austria, cu care am luat contact în perioada de formare. Acum am 10 companii în care am investit şi, pe lângă partea operaţională, în fiecare zi conversaţia cu cei care le conduc se concentrează asupra mentoratului. Câteodată, comunicarea noastră înseamnă 20% operaţional şi 80% împărtăşirea experienţelor de business din trecut şi lecţii învăţate în timp”, a explicat, pentru EY România, Ion Sturza.

Omul de afaceri Ion Sturza a părăsit grupul Rompetrol în septembrie 2009, pentru a crea fondul de investiţii Greenlight Invest, transformat ulterior în Fribourg Capital, fond specializat în investiţii de tip private equity şi venture capital. În decembrie 2013, el a inaugurat la Cluj prima fază a parcului tehnologic Liberty şi acceleratorul de afaceri Spherik.

Pe lângă mentoratul direct oferit în acest tip de organizaţii sau cunoscuţilor/prietenilor, sunt foarte importante pentru antreprenorii cu start-up-uri întâlnirile informale în cadrul cluburilor de antreprenori sau reţelelor de antreprenori, unde au acces la informaţie specializată atunci când au cea mai mare nevoie de ea.

Incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ar trebui să ofere şi ele, în pachetul de servicii, know-how şi mentorat, recomandă studiul EY România. Printre mediile informale în care sunt mentorați antreprenorii sunt atelierele şi programele Romanian Business Leaders şi în cadrul programului organizaţiei pentru tineri Junior Achievement, filiala România.

Conform EY România, 81% dintre studenții respondenți consideră foarte importantă pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale prezența unui accelerator sau incubator de afaceri în universitate. Cu toate acestea, 51% dintre respondenți nu știu dacă există unul în universitatea pe care o urmează. În România, funcționează câteva incubatoare de afaceri în cadrul universităților, dar cu rezultate mai puțin cunoscute referitoare la companiile incubate.

„Multe incubatoare şi acceleratoare de business în România, din păcate, funcţionează ca afaceri de real-estate, adică avem nişte spaţii şi încercăm să le valorificăm oferind posibile avantaje pentru antreprenorii aflați la început de drum. Dar nu este suficient. Un incubator sau un accelerator trebuie să ofere şi elemente de networking, finanţare, mentorat şi educaţie antreprenorială”, a adăugat Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel.

În studiul EY România, 48%dintre tinerii studenți respondenți au luat contact cu prelegerile profesioniștilor din domeniul studiat.

Interesant este că 10% dintre studenții respondenți nu știu dacă au asistat la prelegeri ale profesioniștilor din propriul domeniu. Acest răspuns arată că ei nu știu cine sunt profesioniștii din domeniul lor, respectiv nu își cunosc bine domeniul pe care îl studiază.

Potrivit EY România, dincolo de expunerea la subiectul teoretic, antreprenoriatul, ca subiect prin excelență practic, depinde și de interacțiunea cu aspecte ale vieții reale și cu membri ai comunității precum mentori, investitori, potențiali clienți și furnizori. De aceea, implicarea comunității în universități este extrem de importantă pentru eficiența educației antreprenoriale și pentru crearea unui ecosistem antreprenorial în mediul academic. În crearea acestei legături cu comunitatea, conform Entrepreneurship Education Comes of Age on Campus, trebuie avute în vedere patru elemente:

  • Rețele de mentori – scopul este conectarea oamenilor de afaceri cu tinerele talente ale noii generații.
  • Rețele de finanțare – scopul este exersarea căutării de investitori și chiar obținerea de finanțare.
  • Concursuri de idei și afaceri – care să devină evenimente ale întregii comunități, nu doar ale universității.
  • Parteneriate post-absolvire – după absolvire, universitățile nu pot întrerupe brusc sprijinul acordat tinerilor antreprenori, ci aceștia trebuie să aibă în continuare acces la o serie de resurse, precum rețeaua de mentori.

Care sunt antreprenorii români cu cea mai mare notorietate în rândul tinerilor

Modelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa cum sunt și în alte activități profesionale, precum medicina sau ingineria, deoarece legitimează acea activitate și oferă exemple de bună practică. Într-un studiu pe 1.000 de americani realizat în anul 2013, Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar Oprah Winfrey pe locul al doilea.

„Cu excepția lui Jobs, care ar putea fi considerat ca stând la baza unora dintre cele mai influente inovații tehnologice din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor americani pălește comparativ cu cea a altor figuri publice”, se menționează în studiul EY România.

Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel și Dragoș Anastasiu (Eurolines).

„84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut la această întrebare, în timp ce 8% au nominalizat un antreprenor din familie sau din cercul de cunoștințe. În cazul antreprenorilor străini, Steve Jobs este devansat ca notorietate de Bill Gates – ca antreprenorul cel mai cunoscut de tinerii români”, se adaugă în studiul EY România.

Antreprenorii respondenți: valorile românești nu susțin antreprenoriatul

În cadrul „Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc 2013”, 59% dintre antreprenorii respondenţi consideră că mentalităţile şi valorile româneşti nu susţin antreprenoriatul, faţă de 43% dintre antreprenorii din UE şi 29% dintre respondenţii din ţările G20.

„Dacă luăm în considerare răspunsurile celor care consideră că România are o cultură pozitivă pentru antreprenori (35%), doar antreprenorii din Italia, Franţa şi Japonia sunt mai puţin optimişti în această privinţă. Pentru a încuraja antreprenoriatul, acesta trebuie perceput ca o alegere valoroasă şi respectată de carieră, iar cei care iau în calcul calea antreprenoriatului trebuie să simtă că nu sunt stigmatizaţi în cazul unui eșec. Aceste două aspecte foarte importante în dezvoltarea antreprenoriatului aparțin de cultura antreprenorială din societatea românească, construită inclusiv prin educația universitară”, se preciează în studiul EY România.

În plus, 35% dintre antreprenori consideră că mentalitatea în privinţa antreprenoriatului s-a îmbuntăţit în ultimul
an în România, faţă de 26% care cred că aceasta s-a înrăutăţit.

După vârstă, se observă o asimetrie de percepţie între antreprenorii tineri şi cei maturi. Cei mai mulţi antreprenori tineri, 46%, consideră că imaginea întreprinzătorilor s-a îmbunătăţit în 2013 faţă de 2012, în timp ce proporţia cea mai mare de antreprenori maturi, 24%, consideră că aceasta s-a deteriorat.

„În schimb, studenții sunt mult mai optimiști, aproape 50% considerând că societatea românească susține antreprenorii și inițiativa antreprenorială. 47% din tinerii studenți respondenți cred că antreprenoriatul este susținut de mentalitățile românești”, se detaliază în studiul EY România.

Frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului, conform EY România. Doar 14% dintre respondenţi cred că societatea românească tolerează eşecul în afaceri, în timp ce 81% consideră că acesta va reprezenta o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, este un eşec în carieră sau indică lipsa abilităţilor necesare.

„Această atitudine faţă de eşec indică faptul că societatea românească penalizează insolvenţa şi falimentul companiilor, atât dintr-o perspectivă de reglementare, cât şi din perspectiva opţiunilor de finanţare ulterioară, din partea băncilor şi a altor investitori. Atunci când compania nu are succes, costul insolvenţei trebuie să fie relativ mic. Asigurându-se că statul nu penalizează excesiv antreprenorii oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, guvernul poate reduce în mod direct una dintre cele mai mari bariere pentru antreprenori. Această politică va întări şi ideea că eşecul în afaceri face parte dintr-un proces de învăţare”, se recomandă în studiul EY România.

O nouă lege privind insolvenţa, Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, denumită generic Noul Cod al Insolvenţei (NCI), a intrat în vigoare de sâmbătă, 28 iunie.

În percepția eșecului în afaceri, singura opțiune cu o percepție mai negativă în cazul studenților față de răspunsurile antreprenorilor este cel referitor la impactul asupra viitoarelor proiecte de afaceri, în care un număr mai mic de studenți decât antreprenori consideră că eșecul nu va avea repercusiuni asupra afacerilor viitoare.

Studenții se află la polul opus, față de antreprenori: 22% dintre studenții intervievați consideră eșecul un prilej de învățare, față de 5% dintre antreprenori. În plus, 21% dintre studenți au răspuns că eșecul în afaceri este un eșec în carieră, față de 24% dintre antreprenori. De asemenea, 20% dintre studenții intervievați au menționat că eșecul este o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, comparativ cu 34% dintre antreprenori. Mai mult, 19% dintre studenții intervievați au precizat că eșecul indică lipsa abilităților necesare, față de 23% dintre antreprenori. În plus, 9% dintre antreprenori au spus că eșecul nu are nici un impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri, comparativ cu 6% dintre studenții intervievați.

Cercetarea reprezintă mai puțin de 1% din PIB

Potrivit EY România, cercetarea este unul dintre cele mai deficitare domenii în România, inclusiv în universități. Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi Produsul Intern Brut) în anul 2013 a înregistrat o valoare de 0,39%, în scădere cu 0,09% faţă de anul 2012.

În anul 2013, România a cheltuit 2.465 milioane de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de 0,39% din PIB, cele din sectorul public au reprezentat 0,27%, în timp ce, pentru sectorul privat, au fost alocate 0,12%, conform Institutului Național de Statistică (INS).

Din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (70,2%), urmate de cele din sectorul învăţământ superior (21,1%). Cercetarea aplicativă a rămas aproximativ la același nivel ca în 2012, reprezentând 30% din total, în timp ce dezvoltarea experimentală a înregistrat în anul 2013 o creștere de 2,5%, până la 20% din total.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2013, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, respectiv 52,3%, urmate de sursele companiilor, respectiv 31%. Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul învăţământ superior (45,1%) , sectorul guvernamental (27,7%) şi sectorul mediului de afaceri (26,5%).

Universitățile au beneficiat de 486 de milioane de lei pentru cercetare în anul 2013. De asemenea, există un procentaj extrem de mic al parteneriatelor companii-universități pentru cercetare.

„Doar 1,5% din companiile inovatoare din România au lucrat în parteneriat cu o universitate în 2013, ceea ce poate indica faptul că inovațiile din universități ajung cu greu să fie comercializate și primesc finanțare într-o măsură mică”, se menționează în studiul EY România.

De asemenea, dacă în perioada 2008-2010, 11,2% dintre întreprinderile inovatoare au avut acorduri de cooperare cu universități pentru realizarea activităţilor inovatoare, în perioada 2010-2012 numai 7,4% din întreprinderile inovatoare au avut acorduri de cooperare pentru acest tip de activități.

Generația Millenials și antreprenoriatul

Generația Millenials, populația născută între 1980 și începutul anilor 2000, vine cu un paradox în ceea ce privește antreprenoriatul, potrivit EY România.

„Pe de o parte, cei din această generație sunt cea mai educată generație de până acum și au avut expunere la antreprenoriat: în străinătate, ca și la noi, au devenit populare poveștile de succes ale unor antreprenori ca Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, sau copii care au devenit deja antreprenori înainte să meargă la școală. Pe de altă parte, această generație a traversat marea recesiune care și-a făcut simțită primele semne și în România începând cu sfârșitul anului 2008. Din această cauză, această generație se confruntă cu perspective negative de carieră”, se subliniază în studiul EY România.

În plus, numărul de firme noi este în scădere în România. În primele 10 luni din 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013, numărul de firme înmatriculate a scăzut cu 20%, în timp ce numărul de SRL-uri create s-a redus cu 6%.

Tendința se manifestă și în alte țări. În Statele Unite ale Americii (SUA), rata de creare de companii noi a scăzut în ultimele decade. Conform Brookings Institution, citat de Forbes, și în Silicon Valley se înființează din ce în ce mai puține firme. În SUA, numărul start-upurilor a scăzut cu aproape 28% între 1977 și 2011, potrivit Census Bureau.

Explicațiile pentru starea din România sunt multe și diferite de cele referitoare la situația din SUA. Printre aceste explicații sunt aversiunea scăzută față de risc, o cultură neprietenoasă cu antreprenorii, o economie cu rate mici de creștere, lipsa capitalului de început și lipsa educației antreprenoriale.

Îmbunătățirea comunicării poveștilor de succes 

La fel ca la ediţia de anul trecut a barometrului şi în linie cu răspunsurile antreprenorilor de la nivelul UE, antreprenorii români consideră că îmbunătăţirea comunicării poveştilor de succes ale antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat ar avea cel mai mare impact asupra imaginii antreprenoriatului în România, potrivit studiului EY România.

„Având în vedere lipsa de maturitate a culturii antreprenoriale în România, şi celelalte măsuri enumerate au fost apreciate de antreprenori ca importante. Singura măsură considerată de impact scăzut de un număr semnificativ de antreprenori se referă la programele guvernamentele de educaţie, finanţare şi îmbunătăţire a imaginii antreprenoriatului. Procentul poate fi explicat ca o lipsă de încredere a oamenilor de afaceri în eficienţa măsurilor statului în sfera antreprenoriatului”, se explică în studiul EY România.

Aşadar, pentru a întări imaginea pozitivă a antreprenoriatului, oamenii de afaceri cred că ar trebui să se pună mai mult accent pe comunicarea impactului antreprenorilor în economie, prin crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Accentul acesta e important mai ales într-o ţară ca România, în care rolul antreprenorilor nu este încă foarte cunoscut, din cauza lipsei tradiţiei antreprenoriale.

„Chiar mai importantă este promovarea oportunităţilor de carieră oferite de antreprenoriat (49% dintre răspunsuri). Deschiderea unei afaceri trebuie să devină o opţiune viabilă de carieră şi o opţiune serioasă de realizare personală şi creştere a bunăstării personale”, se adaugă în studiul EY România.

Daniel Truică, fondatorul Vola.ro, a menționat că suntem la startul aşa numitei economii a aplicaţiilor şi că din acest moment pot să apară start-up-uri româneşti cu produse globale.

„Avem nevoie de câteva poveşti de succes cu afaceri globale şi, din acel moment, investitorii vor începe să aibă mai mult curaj, iar statul va vedea un avantaj real în a încuraja antreprenorii. Absenţa poveştilor de succes este probabil şi una dintre marile probleme pentru care nu există mai mulţi atreprenori. Dacă nu există poveşti de succes, te gândeşti de ce ai vrea să fii antreprenor şi să lucrezi 20 de ore din 24? De ce n-ai prefera să mergi către o corporaţie, unde să lucrezi 8 ore şi să ai o viaţă confortabilă?”, a mai spus Daniel Truică, proprietarul agenţiei online de turism Vola.ro, care a devenit antreprenor în timpul facultăţii. În 2006, după 4 ani de antreprenoriat, a demarat Vola.ro. Acum, grupul Vola activează în afară de piaţa românească, în Polonia, Ucraina şi Vietnam. Daniel evaluează grupul Vola la 27-30 milioane de euro.

Care sunt factorii de succes în afaceri

Toți factori listați ca opțiuni de răspuns au fost considerați importanți în succesul afacerii, cu excepția norocului (195 dintre respondenți), considerat cel mai puțin important de către respondenți.

Ideea afacerii (517) și planul de afaceri (477) sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să aibă succes, networking-ul (323) și capitalul de început (305) clasându-se pe locul al treilea și locul al patrulea, în ordinea importanței.

Conform EY România, 58% din tinerii respondenți cred că viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor de succes. Cum s-a ajuns la această opinie? 56% dintre studenții respondenți au fost expuși la antreprenoriat chiar din familie, având o rudă antreprenor. Un procent și mai generos (82%) au antreprenori în cercul extins de cunoștințe, iar peste 50% s-au implicat în afaceri antreprenoriale.

„Din această interacțiune, ca și din studiile economice sau alte expuneri la antreprenoriat (media, evenimente la care au participat etc), studenții consideră viziunea în afaceri cea mai importantă calitate a antreprenorului de succes, urmată de motivație (53%), pasiune (45%) și capacitatea de a inova (30%). Integritatea și loialitatea s-au clasat pe ultimele locuri”, se mai scrie în studiul EY România.

EY România a lansat Entrepreneur Of The Year Alumni Club

EY România a lansat Clubul antreprenorilor participanți în competiția EY Entrepreneur Of The Year în România, la începutul lunii decembrie. Astfel, antreprenorii români alumni ai competiției se alătură comunității mondiale alumni EY Entrepreneur Of The Year. În ultimii cinci ani, peste 6.500 de antreprenori din cele 60 de țări participante s-au alăturat acestei comunități.

Prin intrarea în acest club, antreprenorii alumni vor avea acces la o rețea de programe și evenimente organizate de EY la nivel global, printre care:

  • Strategic Growth Forum dedicat antreprenorilor, CEOs, lideri influenți de business, reprezentanți ai guvernelor și investitori. Aceștia se întâlnesc de două ori pe an la acest eveniment pentru a împărtăși experiențele lor legate de inovație, tranzacții și oportunități de creștere. Forumurile adună peste 500 de participanți la fiecare ediție, iar următorul Forum va avea loc în luna aprilie 2015 la Roma.
  • Accelerating Entrepreneurs, dedicat antreprenorilor cu companii emergente cu potențial mare de creștere, ce vor fi consiliați pentru atingerea potențialului de business. Antreprenorii acceptați în program vor participa la gala EY World Entrepreneur Of The Year din 2015 de la Monte Carlo, ca invitați EY.
  • NextGen Academy îmbină expertiza reprezentanților școlilor de business de top (de exemplu Columbia Business School, University of St. Gallen, Kellogg School of Management) cu experiența de business acumulată de EY pentru a forma următorii lideri ai afacerilor de familie.

Prima întâlnire a antreprenorilor a avut loc săptămâna trecută la București, în prezența câștigătorului EY Entrepreneur Of The Year – Grecia, ediția 2009. Antreprenorul Vassilios Katsos este președinte al companiei Pharmathen și antreprenor cu peste 20 de ani de experiență. De asemenea, el este membru al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie din Atena și membru de peste 20 de ani al Consiliului de Administrație al Entrepreneurs Club. Pharmathen este o afacere de familie cu peste 900 de angajați și o cifră de afaceri de 180 milioane euro în 2013. Activă în domeniul farmaceutic, Pharmathen se concentrează pe cercetare și dezvoltare, producție și distribuție de medicamente.

Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, antreprenorul român câştigător la nivel naţional al titlului EY Entrepreneur Of The Year România va concura pentru titlul World Entrepreneur Of The Year în finala competiţiei de la nivel mondial, ce se va desfăşura anul viitor la Monte Carlo. Marele câştigător al primei ediții a competiţiei naţionale EY Entrepreneur Of The Year a fost desemnat pe 12 noiembrie 2014 în cadrul unui eveniment de gală, în prezenţa comunităţii de business româneşti.

„Programul Entrepreneur Of The Year nu se încheie odată cu  premierea câștigătorilor. În iunie anul viitor, Mircea Tudor va reprezenta România în finala mondială de la Monte Carlo a competiției World Entrepreneur Of The Year. Totodată, prin lansarea Entrepreneur Of The Year Alumni Club în România, ne dorim să construim împreună de la an la an o comunitate din care să se nască parteneriate și oportunități de business, dar și proiecte care să promoveze cultura antreprenorială în România,” a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români, dintre care 12 au intrat în finală. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste un miliard de euro. De asemenea, companiile au agregat un număr de peste 16.000 angajaţi în acelaşi an.

EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de aproape 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: