Skip to content

Casele de marcat electronice devin obligatorii din 2016. Ce obligații vor avea comercianții (Update 2)

31 Decembrie 2014

casele de marcat electronice_de cand devin obligatorii_micii comercianti_comerciantii medii_comerciantii mariToți comercianții vor trebui să aibă case de marcat electronice, începând din anul 2016, de la diferite date, în funcție de mărimea firmei, conform unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului (OUG), care a intrat în vigoare ieri. Astfel, ei vor fi nevoiți să respecte noi condiții pentru a le emite bonuri clienților. Totuși, unii dintre ei NU vor fi nevoiți să respecte aceste condiții. 

Vor fi obligați să utilizeze casele de marcat electronice operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar, sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie, respectiv comercianții, potrivit OUG nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care a intrat în vigoare din 30 decembrie, când a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 966.

Acest act normativ va schimba OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005).

Ordonanța a fost publicată în stadiu de proiect pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), pe 3 decembrie, spre consultare publică, iar Guvernul a aprobat-o în ședința care din 23 decembrie.

Important! După ce vor deveni obligatorii casele de marcat electronice, în continuare, comercianții le vor înmâna bonuri fiscale clienților, care pot solicita și factură.

Conform actului normativ, pentru încasările efectuate din următoarele activităţi NU va fi nevoie de case de marcat electronice:

  • comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
  • vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
  • transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
  • activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
  • activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora; NU sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
  • activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; obligatorie emiterea de chitanţe;
  • vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • încasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe; ar putea fi obligatorie emiterea de chitanţe;
  • serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
  • activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
  • livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice, astfel cum sunt definite în Titlul VII din Codul fiscal (CF);
  • comerţul cash and carry desfăşurat de structuri autorizate în condiţiile legii, de comercianţii care vând mărfuri către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului.

Important! După ce vor fi introduse casele de marcat electronice fiscale, operatorii economici vor fi obligaţi să le utilizeze de la data începerii activităţilor comerciale desfăşurate în fiecare locaţie.

Casele de marcat vor fi de două tipuri 

Potrivit actului normativ, casele de marcat electronice fiscale vor fi de două tipuri:

  • cele care vor avea înglobate constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia vor controla memoria fiscală, dispozitivul de imprimare şi afişajul client; acest tip de case de marcat ar putea fi comercializată pînă la data de 31 septembrie 2015;
  • cele echipate cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic, care înglobează constructiv un modul fiscal, prin intermediul căruia vor controla memoria fiscală, dispozitivul de imprimare, dispozitivul de memorare, afişajul client, dispozitivul de salvare externă şi dispozitivul de comunicaţie externă prin care va putea fi integrat un sistem informatic.

Cel de-al doilea tip de case de marcat va fi obligatoriu pentru comercianți astfel:

  • începând cu data de 1 aprilie 2016, pentru marii contribuabili,
  • începând cu data de 1 iulie 2016, pentru contribuabilii mijlocii,
  • începând cu data de 1 noiembrie 2016, pentru contribuabilii mijlocii.

Procedura de avizare tehnică a modelelor de case de marcat electronice fiscale cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic va fi aprobată prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului pentru societatea informaţională.

Aparatele de marcat electronice fiscale vor îndeplini cumulativ cel puţin următoarele funcţii esenţiale:

  • conservarea datelor prin acumulări progresive;
  • imprimarea şi emiterea de: bonuri fiscale, role jurnal, rapoarte fiscale de închidere zilnică, rapoarte fiscale periodice, pentru casele de marcat cu modul fiscal;
  • imprimarea, memorarea şi emiterea electronică de: bonuri fiscale, rapoarte fiscale de închidere zilnică, jurnale electronice, rapoarte de sinteză şi rapoarte memorie fiscală, pentru cele care memorează jurnalul electronic;
  • înregistrarea în memoria fiscală a datelor de sinteză cu caracter fiscal provenite din rapoartele fiscale de închidere zilnică şi a oricăror modificări de parametri care afectează interpretarea datelor stocate şi evenimente care afectează continuitatea înregistrării datelor;
  • blocarea automată a funcţionării aparatului când sunt inactive oricare din dispozitivele controlate de modulul fiscal, sau când sunt îndeplinite condiţiile de blocare stabilite prin procedura de monitorizare şi supraveghere a acestora;
  • asigurarea continuităţii funcţionării şi înregistrării datelor, coerenţei structurii de date şi a documentelor emise, precum şi asigurarea procedurilor de recuperare din stări de eroare generate de manipulări greşite sau de erori de sistem.

„Memoria fiscală este un dispozitiv unic inscriptibil din modulul fiscal, care trebuie să permită obligatoriu acumulări progresive ale datelor fără ca acestea să poată fi modificate sau şterse, precum şi conservarea în timp a acestora pe o perioadă de 10 ani de la data înlocuirii acesteia”, se subliniază în OUG nr. 91/2014.

În memoria fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale se vor stoca următoarele date:

  • denumirea şi codul de identificare fiscală a emitentului,
  • adresa de la locul de instalare a aparatului,
  • logotipul şi seria fiscală ale aparatului,
  • datele de sinteză cu caracter fiscal provenite din rapoartele fiscale de închidere zilnică şi orice modificări de parametri care afectează interpretarea datelor stocate şi evenimente care afectează continuitatea înregistrării datelor.

Memoria fiscală trebui păstrată şi arhivată pentru o perioadă de 10 ani. La înlocuirea memoriei fiscale obligatoriu se efectuează şi schimbarea dispozitivului de memorare a jurnalului electronic.

Casele de marcat electronice fiscale cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic vor mai conţine în memoria fiscală identificatorul jurnalului electronic, precum şi datele provenite din securizarea jurnalului electronic.

Aparatele de marcat electronice fiscale vor fi sigilate prin aplicarea unui sigiliu fiscal de către persoane autorizate din MFP. Finanţele, va realiza, va gestiona şi va publica pe site-ul propriu Registrul distribuitorilor autorizaţi şi a aparatelor de marcat electronice fiscale pe care aceştia le comercializează, precum şi o listă a unităţilor acreditate pentru comercializarea şi/sau service-ul respectivelor aparate, inclusiv a tehnicienilor de service înregistraţi, cu specificarea elementelor de identificare ale acestora.

ANAF va întocmi în formă electronică un registru naţional de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti.

Operatorii economici vor fi obligați să se conecteze la distanță casele de marcat electronice, în vederea transmiterii de date fiscale către Fisc.

Dacă o casă de marcat se strică, până la repararea acesteia, operatorul economic este obligat să înregistreze într-un registru, special întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului.

Acest registru special şi raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele pe care le-ar putea verifica organele fiscale pentru a stabili veniturile care stau la baza determinării impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. Registrul special va fi arhivat şi păstrat pe o perioadă de 10 ani, iar raportul fiscal de închidere zilnică, pe o perioadă de 5 ani.

Bonul fiscal va avea cel puțin 12 tipuri de date

Bonul fiscal va cuprinde:

  • denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;
  • adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
  • logotipul şi seria fiscală ale aparatului;
  • numărul de ordine;
  • data şi ora emiterii;
  • denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat;
  • preţul sau tariful unitar;
  • cantitatea;
  • valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA), cu indicarea cotei de taxă;
  • valoarea totală a bonului, inclusiv TVA;
  • valoarea totală a TVA pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă;
  • valoarea totală a operaţiunilor scutite de TVA, precum şi valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a TVA, dacă este cazul.

Pe lângă elementele de mai sus, bonul fiscal emis de casele de marcat electronice cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic va conţine şi următoarele elemente:

  • unitatea de măsură,
  • codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, la cererea acestuia.

Rola-jurnal emisă de casa electronică cu un modul fiscal este documentul pe care se înscriu toate datele din bonurile fiscale şi se păstrează în arhiva operatorilor economici timp de 2 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit.

Jurnalul electronic emis de casa de marcat cu dispozitiv de memorare este setul de fişiere electronice securizate, existente în dispozitivul de memorare, care conţine toate datele din bonurile fiscale, precum şi toate operaţiunile din regimul de înregistrare. Acest jurnal va fi păstrat în dispozitivul de memorare, în arhiva operatorilor economici, timp de 5 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit.

Raportul fiscal de închidere zilnică este documentul emis cu aparatul de marcat electronic fiscal care conţine date de sinteză cu caracter fiscal, acestea:

  • denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent;
  • adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal;
  • logotipul şi seria fiscală ale aparatului;
  • numărul de ordine numerotat progresiv;
  • data şi ora emiterii;
  • numărul bonurilor emise în ziua respectivă;
  • valoarea totală a operaţiunilor efectuate şi totalul TVA, cu precizarea nivelului cotei, valoarea totală a operaţiunilor scutite de TVA, precum şi valoarea taxelor care nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.

Pe lângă datele de mai sus, raportul fiscal de închidere zilnică emis de aparatul de marcat electronic fiscal cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic va conţine şi următoarele date:

  • numărul de bonuri fiscale care au înscris codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului,
  • valoarea totală a acestora,
  • total TVA aferentă, identificatorul jurnalului electronic,
  • numărul şi valoarea reducerilor, anulărilor, sume de serviciu, precum şi sumele rezultate pentru fiecare mijloc de plată utilizat. Sumele de serviciu reprezintă sumele de bani utilizate pentru plata restului către client, puse la dispoziţia operatorului aparatului de marcat electronic fiscal la începutul fiecărei zile de lucru. Acestea se regăsesc în soldul contului de casă şi de asemenea în soldul de la sfârşitul zilei de lucru.

Casele de marcat electronice vor fi introduse timp de un an și jumătate

Potrivit recentului act normativ, operatorii economici obligaţi prin lege să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, pentru emiterea bonurilor fiscale, trebuie să înlocuiască treptat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic și să le conecteze la sistemul de supraveghere și monitorizare, în vederea transmiterii datelor către ANAF.

„Măsura legislativă urmăreşte ca într-o perioadă de tranziţie de aproximativ un an și jumătate să alinieze sistemul de aparate de marcat fiscale utilizate în România cu cele folosite de celelalte ţări europene, România fiind singura ţară europeană în care se mai utilizează aparate de generaţie veche, cu role martor de hârtie”, se detaliază în documentul de presă al Finanțelor din 3 decembrie.

Conform Notei de fundamentare a proiectului de OUG, prin introducerea jurnalului electronic, comercianții ar economisi, într-un an, în jur de 150 euro per casă de marcat. Pentru a obține această sumă s-a luat în calcul că o lungime medie a unui bon de 10 – 15 cm, o lăţime de 54 de mmm, că dintr-o rolă de 30 de metri se pot tipări aproximativ 200 de bonuri. Dacă în medie pe un aparat aflat în prezent în exploatare se consumă o rolă pe zi, care are un preţ de aproximativ 0,4 euro.

„Înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic va permite un management şi un control mai eficiente ca urmare a posibilităţii prelucrării informatice a datelor înscrise în suportul electronic”, se precizează în documentul de presă al Finanțelor.

Prin acest proiect va fi creat cadrul legal pentru întocmirea unui Registru național de evidență a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate în judeţe sau în sectoarele municipiului Bucureşti, precum şi a implementării ulterioare a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării aparatelor de marcat electronice fiscale, ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale, conform comunicatului de presă al MFP.

„Procedura de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale la un sistem informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale va fi stabilită de către ANAF, în 6 luni după ce vor expira termenele tranzitorii pentru toate categoriile de operatori economici care intră sub incidenţa actului normativ şi au obligativitatea conformării dotării cu case de marcat cu jurnal electronic şi sistem de comunicare la distanţă (respectiv, după maximul de 390 de zile, termen prevăzut de lege pentru micii contribuabili)”, se menționează în documentul de presă al Finanțelor.

În conținutul bonului fiscal, va fi introdus ca element obligatoriu pentru aparatele cu jurnal electronic, codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, potrivit documentului de presă al MFP. Modificarea are în vedere corelarea cu legislaţia privind Codul fiscal (prevederile pentru deducerea taxei pe valoarea adăugată care poate fi justificată cu bonurile fiscale care îndeplinesc condiţiile unei facturi simplificate).

Ce amenzi primesc operatorii economici fără casă de marcat electronică

Conform OUG nr. 91/2014, începând cu 8 ianuarie 2015, comercianții riscă noi amenzi.

Riscă o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei operatorii economici care comit următoarele infracțiuni:

  • fiscal conţinând date eronate sau fără ca acesta să conţină toate datele;
  • neîndeplinirea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligaţiei de a afişa anunţul de atenţionare a clienţilor cu privire la obligaţia de a le emite bonuri fiscale și de a le solicita bonul fiscal;
  • în cazul în care operatorul economic nu anunță service-ul indicat de distribuitor, în momentul constatării defectării aparatelor de marcat electronice fiscale;
  • comercializarea caselor de marcat electronice fiscale care nu sunt sigilate și dacă, în caz de faliment, confiscare, ori executare silită, casele de marcat nu sunt vândute prin distribuitorii autorizați;
  • refuzul utilizatorului de a permite accesul tehnicianului de service în unitate pentru efectuarea verificărilor la solicitarea şi în prezenţa organelor de control asupra aparatelor de marcat electronice fiscale.

Vor fi sancţionați, din 8 ianuarie 2014, cu amendă de la 8.000 de lei până la 10.000 de lei operatorii economici care:

  • nu păstrează și arhivează rola jurnal/dispozitivul de memorare a jurnalului electronic, după caz, raportul fiscal de închidere zilnică şi registrul special, pentru situațiile în care nu le funcționează casa de marcat electronică; vor fi exceptaţi de această obligație activităţiile de transport în regim de taxi unde nu se utilizează registrul special;
  • nu păstrează, nu completează şi nu actualizează cartea de intervenţii, dosarul de asistenţă tehnică şi, în cazul în care li se defectează casa de marcat, nu înregistrează într-un registru, special întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită chitanţe, în condiţiile legii, pentru respectivele operaţiuni şi facturi, la cererea clientului;
  • nu asigură funcţionarea casei de marcat electronice fiscale în parametrii tehnici legali, pe toată durata de utilizare a acesteia și permite intervenţia tehnică a persoanelor care nu sunt autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de service asupra aparatului de marcat electronic fiscal;
  • nu întocmesc documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului;
  • nu reintroduc datele înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative în casele de marcat electronice care nu au înglobate un modul fiscal;
  • care le emit clienților alte tipuri de documente decât bonurile fiscale;
  • marii contribuabili care de la 1 aprilie 2016 NU folosesc casele de marcat electonice cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic.

Amenzi de la 40.000 lei până la 60.000 lei vor fi date operatorilor economici care, din 8 ianuarie 2015:

  • folosesc alte consumabile decât cele recomandate pentru tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului respectiv;
  • nu folosesc doar consumabile care să menţină lizibilitatea datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă şi să asigure arhivarea datelor;
  • nu solicită distribuitorului autorizat de la care a cumpărat aparatul sau unităţii acreditate completarea manualului de utilizare cu informaţii privind tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor, dacă manualul de utilizare a aparatului respectiv nu conţine astfel de informaţii;
  • nu încheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme conţinând clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul şi cu caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare, care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada de arhivare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, clauze privind daunele la care sunt îndreptăţiţi utilizatorii în cazul nerespectării clauzelor contractuale de către furnizori şi să asigure arhivarea datelor;
  • nerespectarea obligaţiei de a păstrara şi arhiva memoria fiscală precum şi dispozitivul de memorare a jurnalului elctronic, în condiţii care să permită citirea acestora de către organul fiscal competent.

Vor fi amendați cu sume de la 10.000 lei la 15.000 lei operatorii economici care, de la 8 ianuarie 2015:

  • nu utilizează aparate de marcat electronice, nu emit bonul fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum şi neîntocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului;
  • nu se dotează cu aparate de marcat electronice fiscalede la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate pentru comercializare, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
  • continuă să livreze bunuri sau să presteze servicii după suspendarea activităţii unităţii.

Amenzile cu o valoare între 10.000 de lei și 15.000 de lei vor fi înjumătățite, dacă va fi plătită jumătate de sumă, în maximum 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia. În plus, pentru aceste contravenţii nu se aplică avertismentul ca sancţiune contravenţională principală.

Persoanelor fizice ar putea fi amendate cu sume de la 800 lei la 1.500 lei dacă acceptă să primească de la operatorii economici documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziţionate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale și dacă nu solicită operatorului economic bonul fiscal.

În cazul în care la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sunt identificate sume care nu pot fi justificate de către operatorii economici prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special ori prin chitanţe, după caz, sunt considerate fără provenienţă şi vor fi confiscate.

Când poate fi suspendată activitatea

Dacă un operator economic va continua să încaseze bani din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii după ce îi este suspendată activitatea deoarece îi lipsește casa de marcat electronică, aceste sume îi vor fi confiscate.

Mai exact, dacă operatorii economici nu se dotează cu casele de marcat electronice fiscale, activitatea acestora le poate fi suspendată, până la momentul înlăturării cauzelor care au generat-o.

Conform actului normativ, va fi suspendă întreaga activitate a operatorului economic în punctul de lucru, pe o perioadă de la una la trei luni, în funcţie de gravitatea faptelor, în oricare din următoarele situaţii:

  • neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale;
  • neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate;
  • emiterea de bonuri fiscale cu o valoare inferioară celei reale;
  • neîntocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat;
  • neutilizarea caselor de marcat electronice fiscale cu dispozitiv de memorare a jurnalului electronic, după 1 ianuarie 2016, pentru mari contribuabili, 1  iulie 2016, contribuabili mijlocii, și 1 noiembrie 2016, contribuabilii mici;
  • nerespectarea de către operatorii economici a măsurii de suspendare a activităţii unităţii ca urmare a nedotării cu aparate de marcat electronice fiscale.

Pe durata de suspendare a activităţii, unitatea este sigilată de echipa de control, concomitent, fiind afişată la loc vizibil un anunţ cu privire la această situaţie.

Ce efecte va avea introducerea caselor de marcat electronice

Introducerea caselor de marcat cu jurnal electronic și conectarea cu ANAF are scopul să asigure condiții pentru concurenţă loială între contribuabili, să îmbunătățească activitatea de control și să asigure pârghiile necesare pentru reducerii evaziunii fiscale în domeniile comerţului cu amănuntul şi serviciilor, conform unui comunicat de presă al MFP din 3 decembrie. O astfel de măsură a fost luată de marea majoritate a statelor europene, inclusiv de Croația, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Slovacia.

MFP va gestiona și va publica pe site o evidență a distribuitorilor autorizați și a aparatelor de marcat electronice fiscale avizate, precum și o listă a unităților autorizate pentru comercializarea și/sau service-ul aparatelor.

Proiectul de act normativ are la bază un studiu al PriceWaterhouseCoopers (PwC) privind impactul plăților electronice în economie. Acest studiu a fost prezentat de Cosmin Vladimirescu, General Manager pentru România în cadrul MasterCard, și Bogdan Belciu, Partener PwC), în cadrul unui eveniment desfășurat la Palatul Victoria, în cursul zilei de 3 decembrie.

Notă: Știrea a fost publicată inițial pe 6 decembrie, după ce proiectul de act normativ a fost publicat pe site-ul Finanțelor, și actualizată pe 23 decembrie, după ce proiectul a fost adoptat de Executiv.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: