Skip to content

GfK: Românilor le rămân puțini bani pentru cumpărăturile majore

25 Februarie 2015

dorinta de cumparare_T4_2014-TITLE-TAB-studiu-GfKPe sfârșitul anului trecut, încrederea românilor în economie a crescut, iar așteptările privind veniturile ajuns un nivel ridicat, apropiat de cel din cea mai bună perioadă de dinainte de criză, conform unui studiu GfK. Niciuna dintre aceste perspective nu i-a îndemnat să-și programeze mai multe achiziții decât înainte, deoarece nu le simt în buzunare. 

În ultimul an economia românească a înregistrat o creștere puternică, potrivit studiului GfK Climatul de consum Europa pentru al patrulea trimestru al lui 2014, citat într-un comunicat de presă al companiei. Consumatorii au avut nevoie de mai mult timp, până au căpătat încredere în acest salt.

În prima jumătate a anului trecut, așteptările economice au fluctuat între -17 puncte și -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creștere susținută s-a consolidat treptat, până la dispariția suspiciunilor, iar, în decembrie, indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte.

Așteptările privind veniturile au urmat aceeași tendință, crescând de la -8,9 puncte în decembrie 2013, la -0,7 puncte în iunie 2014. În a doua jumătate a anului trecut, indicatorul s-a situat cu mult peste zero, în decembrie, urcând la 15,7 puncte – cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008 până în prezent.

Această așteptare salarială nu a influențat încă în mod semnificativ dorința de cumpărare, indicatorul rămânând sub zero pe tot parcursul anului, conform GfK. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie.

„Cu toate că dezvoltarea economică este extrem de pozitivă și șomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceștia au foarte puțini bani rămași pentru cumpărături majore”, se se subliniază în studiul GfK.

Europa: optimism – primăvara și iarna, pesimism – vara și toamna

Ca dezvoltare economică a țărilor Uniunii Europene și ca stare de spirit a consumatorilor, anul 2014 poate fi împărțit în două părți distincte.

asteptarile privind starea economiei_T4_2014

În prima jumătate a anului, economiile tuturor țărilor europene au evaluat pozitiv. Consumatorii deveneau tot mai încrezători că, în următoarele luni, criza financiară și economică va deveni de domeniul trecutului. Între aprilie și iunie, așteptările privind starea economiei și veniturile, precum și pentru dorința de cumpărare au atins valori record, aproape peste tot. Indicele climatului de consum pentru UE 28 se situa la 9,1 puncte, în iunie, cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008.

Cu toate acestea, în perioada verii și a toamnei, nesiguranța început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci și la nivel de economie, situația având mai multe cauze. Conflictul din Ucraina a atins apogeul. Declarațiile făcute de președintele rus, Vladimir Putin, au provocat nesiguranță în majoritatea țărilor est-europene. În Orientul Mijlociu, conflictul continuu dintre Israel și Palestina și avansul grupului militant Statul Islamic au captat atenția lumii.

În plus, epidemia de Ebola a atras atenția globală spre Africa de vest. Pe măsură ce primii pacienți erau transportați cu avionul în Europa și în SUA pentru tratament, au crescut temerile că virusul se va răspândi.

Condițiile-cadru ale situației economice s-au deteriorat și ele. În multe țări, creșterea produsului intern brut (PIB) a fost mult mai lentă decât se anticipase, în unele chiar scăzând. Situația a fost afectată și de o rată a inflației extrem de scăzută. Țările sud-europene, cum ar fi Spania, în special, au luptat împotriva deflației. De asemenea, a existat riscul unei evoluții negative a prețurilor la nivelul UE, rata inflației pentru UE 28 fiind de -0,1%, în decembrie, cea din zona euro fiind și mai mică, respectiv de -0,2%. Acest lucru l-a provocat, în primul rând, prăbușirea prețurilor la energie.

„Toate aceste evenimente contribuie la o creștere clară a anxietății în rândul consumatorilor europeni. Valorile indicatorului au scăzut peste tot spre sfârșitul verii și în toamnă, în unele cazuri destul de accentuat. Cu toate acestea, în trimestrul al patrulea, un nou sentiment de optimism s-a făcut simțit din nou în majoritatea țărilor. Deși mulți indicatori rămân sub zero, aceștia înregistrează o tendință ascendentă practic în toate țările”, se precizează în studiul GfK.

Cu toate acestea, continuă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, și dacă acesta va respecta acordurile cu alte țări europene și Comisia Europeană.

Această situație este reflectată și în indicele climatului de consum GfK pentru UE 28. În contextul stării de spirit optimiste din toate țările UE, indicele a urcat la 9,1 puncte în iunie, atingând cea mai ridicată valoare din aprilie 2008. În septembrie, acesta a scăzut la 4,2 puncte. Până la sfârșitul anului, indicatorul își revenise ușor, ajungând la 5,5 puncte în decembrie.

asteptarile privind veniturile_T4_2014

Despre studiu

Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la însărcinarea Comisiei Europene, în toate țările UE, fiind chestionate, lunar, aproximativ 40.000 de persoane din 28 de țări, respectiv populația adultă din UE. Aceste sondaje se concentrează asupra atitudinii consumatorilor, abordândă situația economică generală din diferite țări şi situația gospodăriilor individuale.

Întrebările sondajului sunt puse în cadrul unui sondaj de tip omnibus, care abordează diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren. Din gama lunară, alcătuită în total din 12 întrebări, pentru sondajul GfK Climatul de consum Europa sunt selectate 5 întrebări care joacă un rol decisiv în privința acestui subiect.

Cei cinci indicatori selectați – așteptările privind starea economiei, așteptările privind prețurile, așteptările privind veniturile, dorința de cumpărare şi înclinația de a economisi – sunt calculați după cum urmează:

  • Ca bază de calcul a indicatorilor sunt folosite „totalurile nete”. Proporția consumatorilor care au dat un răspuns pozitiv (de exemplu, situația financiară a gospodăriei se va îmbunătăți – considerabil) este scăzută din proporția celor care au dat un răspuns negativ (de ex., situația financiară a gospodăriei se va înrăutăți – considerabil).
  • Acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, după care este transformat astfel încât media pe termen lung a indicatorului să fie zero puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între +100 și -100 puncte. Empiric vorbind, din 1980 au fost, în general, realiste valorile între +60 și -60.

Dacă un indicator este pozitiv, evaluarea variabilei respective de către consumatori este superioară mediei în cazul unei comparații pe termen lung și invers pentru valori negative. Standardizarea facilitează compararea indicatorilor diferitelor țări, compensând variațiile din comportamentul de răspuns datorate mentalităților diferite, în timp ce tendința fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: